În anii 1940-1950, la Argedava, judeţul Giurgiu, unde s-a stabilit că a fost prima cetate de scaun a lui Burebista, înainte de a unifica toate triburile dacilor, arheologii au descoperit nu mai puţin de 80 de schelete uriaşe, de umanoizi de 4-5 metri înălţime. Ioniţă Florea, care între 1939 şi 1951 a participat la săpăturile arheologice de la Argedava declara pentru Giurgiuveanul că a văzut cu ochii lui schelete de uriaşi. Bărbatul a povestit că a dezgropat cu mâna lui un craniu neobişnuit de mare, mult mai mare decât cele de om, iar când i-a anunţat pe arheologi, şeful echipei, Dinu V. Rosetti, i-a trimis pe săteni acasă.

„Nu-mi amintesc când am citit ultima oară o carte așa splendid scrisă; multe pasaje m-au mișcat până la lacrimi… Sper din tot sufletul că presa noastră, cea obsedată de celebrități, va face o excepție de la meniul ei obișnuit, atrăgând atenția cititorilor asupra unei opere de literatură adevărată”, spune un comentator al reputatului The Thegraph din Londra cu referire la o carte scrisă – ei bine poate nu vă vine să credeți – despre România! Ziaristul cu pricina nu e singurul încântat. „Captivant”, „aproape de sufletul meu”, „farmec e cuvântul cel mai potrivit”, „umor, poezie și pasiune”, „bine scris, cuceritor, extrem de original”, sunt calificativele venite din partea altor critici britanici.

Miya Kosei a ajuns în România dintr-un joc al hazardului, în urmă cu 50 de ani. A vizitat Maramureșul cu satele sale piteorești și a descoperit că localitățile rurale din zonă semănă uimitor de mult cu cele de la el de acasă și nici ținuta și comportamentul celor de aici nu diferă așa de mult de cel al japonezilor.

A surprins cu aparatul său instantanee inedite care au stat la baza unul album bilingv (japoneză și engleză) publicat la întoarcerea acasă. Acesta a fost urmat de alte două, ”Rumanian Rhapsody” (1986) si ”Europa Orientalis” (1991), lucrări ce au convins din ce în ce mai mulți niponi să viziteze țara noastră.

Producător al festivalului anual „Drumul lung spre Cimitirul Vesel Sapanta”, autor al cărții „Drumul crucilor" si  co-producător al proiectului Spirit.ro irlandezul Peter Hurley se afla de vreo  20 de ani in Romania, unde, prin tot ceea ce face, ne convinge de profunzimea respectului pe care-l poarta, neconditionat, universului rural romanesc.

Strămoșii latini ne-au învățat că despre morți să vorbim numai de bine. Acel nil nisi bene e reinterpretat, la Săpânța, unde există nu doar o biserică de lemn cu cea mai înaltă turlă din Europa dar și un cimitir căruia i s-a spus ...“vesel”!

La 25 de kilometri de Campulung, pe valea superioara a Dambovitei, la iesirea vijelioasa din ultimul defileu, se afla Calea Zeilor antediluvieni, loc sacru de pe vremea legendarilor uriasi.

Zona si-a pastrat sacralitatea de mii de ani, fiind locul de inchinaciune al uriasilor, care au lasat megaliti sculptati si altare ciclopice, loc sacru pentru legendarul Negru Voda, cel stravechi, de statura impresionanta ca si capitanii sai, scrie enational.ro.

În ciuda numelui său Marea Moartă este cel mai mare „centru SPA natural” de pe planetă, cu proprietăți curative surprinzătoare. Marea Moartă este, astăzi, una dintre cele mai atractive destinaţii ale lumii. Situată la 400 de metri sub nivelul mării, în plin deşert, având apa cu cea mai mare salinitate din lume, Marea Moartă este nu numai o privelişte cu adevărat impresionantă, ci şi un loc al "reînvierii", atât trupeşti - datorită diverselor tratamente care pot fi facute în zonă, cât şi spirituale, având în vedere că se află în Ţara Sfântă, într-un loc plin de încărcătură religioasă de toate felurile.

De câte ori nu ți-ai dorit să respiri aer proaspăt, dincolo de blocurile de beton și țevile de eșapament? Tocmai de aceea am alcătuit o listă cu zonele cu cel mai curat aer din România, unde să poți evada ori de câte ori simți nevoia de aer proaspăt și liniște.

Tânărul turist român are de obicei două vacanțe scurte, de tip city-break, în Europa, și o vacanță de vară de șapte până la 10 zile în Grecia, Turcia, Bulgaria sau Spania. Cheltuiala medie pentru un sejur este de aproximativ 300 - 350 euro/persoană (cazare și transport), potrivit datelor unui important turoperator.

Frumusețea peisajelor rurale, liniștea locurilor, mâncarea, obiceiurile și tradițiile fiecărei zone în parte, toate construiesc tabloul satului românesc. Un tablou unic în acest colț de lume, un tablou tot mai apreciat de străini și prea puțin valorificat de noi, românii. Un astfel de loc îl găsim în localitatea Șirnea din județul Brașov.