Prof. dr. Alexandru Rafila: „Ne aflăm în perioada de extindere a pandemiei”

Domnule profesor, numărul în creştere de cetăţeni români care revin în ţară pune probleme suplimentare?
Alexandru Rafila: Mă rog, acum se spune că avem o procedură care eu consider că este funcţională. Practic, ei trebuie să se autoizoleze la domiciliu şi atunci, dacă respectă acest lucru, nu ar trebui să ne pună probleme suplimentare. E adevărat însă, din rândul acestor persoane, sigur, vor fi unele care în decursul celor 14 zile se vor pozitiva din punct de vedere al testelor de laborator şi, bineînţeles, al simptomatologiei. Dar, până la urmă, asta e situaţia, trebuie să o luăm ca atare. Cred că cel mai important este ca ei să respecte această indicaţie de a se autoizola la domiciliu şi de a evita să se răspândească boala. Cred că aici este de fapt...
Dar putem face faţă unei creşteri a numărului de cazuri, majoritatea venite din afară?
Alexandru Rafila: Majoritatea cazurilor, până în momentul de faţă, a fost /de/ forme uşoare ale bolii şi dacă afectează persoane tinere, da, o să putem să facem faţă. În momentul în care însă numărul de îmbolnăviri va afecta preponderent populaţia la risc, peste 70 de ani, cu comorbidităţi, atunci e greu să spunem acest lucru.
Da, este un detaliu înfiorător venit din Italia, unde sunt peste 2.500 de morţi, 2.000 dintre ei însă cu vârsta de peste 70 de ani. Dar apropo de această pandemie, în ce etapă a evoluţiei credeţi că ne aflăm acum, inclusiv în România, mai cu seamă?
Alexandru Rafila: Evident, ne aflăm în perioada de creştere, de extindere a pandemiei. Ea este sub control în China şi în Coreea de Sud, în mod evident. Cifrele care arată numărul de cazuri noi demonstrează acest lucru, fără tăgadă. Dar şi China, în momentul de faţă, se confruntă cu aceeaşi problemă, dacă vreţi, cu care ne confruntăm noi acum, cazurile noi sunt cele de import, deci cetăţeni chinezi se întorc acasă din alte regiuni. Practic, transmiterea în China a fost oprită, dar există încă cazuri de import. Opinia mea este că ne aflăm oarecum la începutul, în prima fază a pandemiei şi rămâne să vedem în perioada următoare, eu zic lunile martie, aprilie, dacă statele vor reuşi să ţină sub control numărul de cazuri cu transmitere comunitară, pentru că acolo este problema, care pot să afecteze persoanele, aşa cum spuneam, din categoriile la risc şi să pună foarte serios la încercare sistemele de sănătate, mai ales în zonele de terapie intensivă.
Apropo de Coreea de Sud, s-a spus că numărul foarte mic al deceselor provocate de COVID-19 este datorat testării în masă a populaţiei. Acolo sunt în funcţiune un fel de corturi de testare individuală fără contact cu medicii. Se poate şi la noi?
Alexandru Rafila: Bun. Se poate şi la noi, în măsura în care o să avem capacitatea de testare. Discutăm de capacitatea de testare, nu de testele disponibile. Capacitatea înseamnă în primul rând personal calificat, care este destul de limitat în această moment. Probabil că şi noi o să reuşim în perioada nu foarte îndepărtată să putem să testăm circa 2.000 de persoane pe zi la nivel naţional. Ei testează în jur de 10-12.000 de persoane pe zi, dar să nu uităm că discutăm de o ţară care e mult mai mare decât România, are peste 50 de milioane de locuitori. În ceea ce priveşte afirmaţia dumneavoastră, e vorba de procent. Procentul deceselor este mic pentru că ei şi testând foarte mult, atunci includ în această statistică şi cazurile cu simptomatologie redusă, ceea ce este cazul pentru alte ţări. De exemplu, în Italia, majoritatea cazurilor sunt medii şi grave şi atunci sigur că dacă şi italienii ar testa şi mai mult decât o fac în momentul de faţă, atunci probabil că s-ar ajunge la o reducere a procentului, dacă am avea mai multe cazuri, sunt raportate în realitate. Adică şi în Italia probabil că nu sunt 37.000, sunt cel puţin de două, trei ori mai multe cazuri şi atunci rămâne să vedem care vor fi cifrele în timp, pentru că fiecare ţară îşi adaptează politicile de testare la priorităţile de sănătate publică.
În această luptă cu coronavirusul, autorităţile din România au luat mai multe măsuri, inclusiv legat de prezenţa studenţilor de la facultăţile, de la universităţile de medicină. Se va apela sau s-a apelat deja şi la ajutorul medicilor veterinari?
Alexandru Rafila: La ajutorul medicilor veterinari nu, nu la ajutorul medicilor propriu-zişi, ci la ajutorul laboratoarelor din reţeaua Autorităţii Naţionale Sanitar Veterinare. Laboratoarelor din reţeaua Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare, deşi au vreo 20 de laboratoare care sunt de foarte bună calitate, lucrează şi diagnostic molecular, similar cu cel care se lucrează pentru diagnosticul infecţiei cu noul coronavirus şi bineînţeles că treptat, cred că şi aceste laboratoare pot fi incluse în reţeaua de testare, în această situaţie.
Ce rol va fi atribuit spitalului pe care Armata îl instalează la Otopeni?
Alexandru Rafila: Nu ştiu să vă spun exact, dar cu siguranţă se referă la eventualele, tratarea eventualelor cazuri de persoane infectate. E bine într-un fel că e un spital separat, nu interacţionează cu alte tipuri de circuite care, mă rog, în care ar fi prezenţi şi alţi pacienţi.
Domnule profesor, ieri aflam tot aici, la "Apel Matinal", de la ministrul economiei, că fabrici din România vor produce materialele sanitare necesare. În acest moment medicii au în folosinţă, au tot ce le trebuie, practic, la îndemână: kituri de testare, materiale pentru protecţie etc
Alexandru Rafila: Kituri de testare, v-am spus, sunt kituri de testare la nivelul capacităţii de testare, adică dacă am avea mai multe kituri, nu ar fi...
Corect.
Alexandru Rafila: Deci totdeauna trebuie să fii realist. Cumpărăm, toată lumea are impresia că problemele legate de gestionare în astfel de probleme se rezolvă prin cumpărături; cumpărăm aparate, cumpărăm tot felul de lucruri, dar reactivi şi aşa mai departe, dar să ştiţi că oamenii sunt cei care rezolvă problemele, nu aparatele şi atunci trebuie totdeauna...
Întotdeauna.
Alexandru Rafila: Păi da, dar trebuie să înţeleagă şi toată lumea chestiunea asta şi atunci trebuie să dimensionezi achiziţiile de capacitatea ta /.../ de a le valorifica şi atunci am un singur comentariu legat de echipamente: cred că mai e destul loc de îmbunătăţit situaţia echipamentelor de protecţie pentru personalul medical, în primul rând, pentru că el este expus şi dacă personalul medical se îmbolnăveşte, atunci vă daţi seama că nu mai are cine să se ocupe de pacienţi, deci acolo, cred că acolo trebuie principalul efort să fie făcut în asigurarea echipamentelor de protecţie pentru personalul medical.
Am priceput, să ştiţi, răspunsul cu diplomaţie pe care ni l-aţi dat. Da, în primul rând, medicii şi toţi ceilalţi din sistemul sanitar trebuie să fie protejaţi. Mulţumim pentru prezenţă la "Apel matinal".
Alexandru Rafila: Mulţumesc şi eu!

RADOR
Foto: Pixabay