Proiectul ELI-NP, la Târgul Gaudeamus Radio România
Între evenimentele deschise publicului larg, dar şi de specialitate, la Târgul Gaudeamus Radio România, s-a numărat și cel organizat, chiar la intrarea în târg, în jurul marelui proiect ELI-NP de la Măgurele.

22 Noiembrie 2019, 07:19
Academicianul Nicolae Victor Zamfir, directorul general al Institutului Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară 'Horia Hulubei', directorul proiectului, a afirmat că "prin marele laser s-a trecut de la obiectivele de importanţă naţională la cele cu valoare şi anvergură internaţională". Martor este şi laserul L62, primul laser de la noi, al patrulea laser în lume. La întrebarea legată de tipul şi importanţa strategiei urmate pentru atingerea unui asemenea excepţional rezultat, răspunsurile primite de la un profesor, Octavian Sima, şi de la un om de cultură de talia academicianului Răzvan Theodorescu, sunt printre cele mai complexe, vizând în egală măsură axa timpului şi a valorii. Mihaela Helmis a aşezat totul în felul următor.
Octavian Sima: „Strategia dezvoltării proiectului ELI-NP este foarte bună, dar trebuie să implice şi o strategie a dezvoltării învăţământului de fizică şi a învăţământului în general”.
Cineva spunea că nu este posibilă o gândire strategică fără educaţie şi într-un anume fel demonstraţia dvs este chiar în acest sens formulată.
Răzvan Theodorescu: Într-adevăr, după cum este educat un popor, aşa elitele sale ştiinţifice, intelectuale, dar şi politice pot să îşi creeze o strategie; o strategie politică, o strategie culturală, una ştiinţifică. La noi, asta am spus de fapt, în România modernă a existat un singur moment fast, un moment extraordinar într-adevăr, cu consecinţe importante, a fost momentul Spiru Haret, care, timp de 13 ani, cu mici întreruperi, a fost ministrul cultelor şi instrucţiunii în două guverne liberale şi care a reuşit să transforme în întregime faţa învăţământului nostru, de la cel primar şi gimnazial, în primul rând, a reuşit să creeze, cum am eu obiceiul să spun, o Românie educată şi instruită.
Şi totuşi, la un moment dat, s-a creat un soi de masă critică şi numărul mare de ingineri credeţi că au venit într-un un fel pe firul unei gândiri pentru ca apoi să apară şi posibilitatea existenţei acestui mare proiect care este ELI?
Răzvan Theodorescu: Îmi puneţi o întrebare pe care i-am pus-o şi eu colegului meu, academicianului Zamfir. Nu ştiu să vă răspund acum, dar cred că faptul că România era la un moment dat ţara inginerilor, a creat exact acea masă critică care a făcut posibil, împreună cu elitele Horia Hulubei, Ţiţeica şi aşa mai departe, au făcut posibil acest proiect care, după mine, este singurul proiect viabil al României democratice. Incontestabil. Şi îi admir şi îmi explic foarte bine de ce România în momentul de faţă trebuie să iasă în lume cu acest proiect.
Strategia politică nu există, deşi cei care lucrează la acest laser spun că oricare guvern i-a ajutat.
Răzvan Theodorescu: Eu cred altfel, că niciun guvern nu poate să întreprindă ceva împotrivă. Este atât de important, e atât de emblematic, e atât de complicat în acelaşi timp pentru minţile diverşilor demnitari, încât cred că, asta-i credinţa mea, nu se vor atinge. Le va fi teamă să se atingă de un proiect atât de important şi e proiectul cu care vom rămâne noi în aceşti ultimi 30 de ani. Asta-i bănuiala mea. Deie Domnul să se întâmple aşa!
Adăugăm la ELI-NP, probabil şi proiectul Danubius-RI şi proiectul de la Piteşti.