Cafeaua moțească – o rețetă neobișnuită din Apuseni
Cafeaua moțească… Nu-i chiar așa cum ți-ai închipui că este, dar are o poveste ai ei, pe care n-am să ezit să o spun. Să încep însă cu cea care mi-a atras atenția asupra rețetei.
11 Septembrie 2018, 17:08
Maria Cioica din Lupşa colindă de căteva decenii satele din Munţii Apuseni, strângând – ca pe nişte pepite de aur – toate obiceiurile, tradiţiile, cutumele locului, fixându-le pentru eternitate in pagina de carte. În „Vechi reţete de bucătărie moţească” găsim referiri la o seamă de bucate de post, unele dintre ele pregătite astăzi numai de bătrânele locului.
Sâlvoiţă, tisăliţă, ciudir, cir, ciuci, răzălăi, mursă, mămăligă cu cartofi, chifteluţe de dovleac, tocană de gălbenuţi, zamă de chimion, chiftele de fasole uscată. Sunt numai câteva dintre preparatele pe care le vei întâlni în gospodăriile din Ţara Moţilor şi, mai ales, în Ţinutul Ţopilor. Maria Cioica vorbeşte cu pasiune despre bucatele locului. Pentru ea, gustul acestor mâncăruri simple (chiar sărăcăcioase, după standardele omului de la oraş) este mai bun decât al oricăror preparate sofisticate. Şi asta pentru că poartă în ele matricea unui neam vrednic, care a reuşit să răzbată prin vremi şi datorită felului în care şi-a adaptat alimentaţia la condiţiile grele de trai.
Să revin însă la rețeta de Cafea moțească, ca să-mi îndeplinesc promisiunea:
Cafeaua moţească – rețeta Mariei Cioica
Se prepară din coajă de pâine coaptă în cuptor, mai arsă, apă, zahăr şi, după preferinţă, lapte.
Pentru cafeaua neagră reconfortantă se pune apă la fiert, după care se pune în apă coajă de pâine, cantitatea fiind în funcţie de concentraţia dorită a cafelei. Se adaugă apoi zahărul şi se lasă să fiarbă, până la completa dizolvare a cojii. În zona Munţilor Apuseni, cafeaua astfel pregătită se consumă în zilele de post, ca mâncare, turnându-se peste pâinea tăiată în prealabil cubuleţe în farfurie.
Citeste continuarea pe GASTROART
Foto: Pixabay
