Apele minerale din Bistrița - Năsăud nu sunt valorificate la adevărata lor valoare

Practic, peste 100 de izvoare de ape minerale ce izvorăsc din Munții Rodnei și ai Țibleșului curg pe "apa sâmbetei".

Munţii Ţibleşului ascund o serie de izvoare; în amonte de satul Şendroaia este un astfel de izvor despre care sătenii spun că apa este bună pentru boli gastrointestinale şi afecţiuni hepatobiliare. E o apă bicarbonatată, clorurată, de unde sătenii beau în mod frecvent.

Tot în apropierea satului Şendroaia se mai găseşte un izvor cu apă minerală numit de săteni „Izvorul din pădure“. Aici găsim o apă carbogazoasă cu concentraţii mari de calciu, clor, sodiu şi magneziu. În zona comunei Târlişua mai sunt câteva izvoare, însă cu debite mai reduse, sătenii ştiindu-le foarte bine şi consumând apă din ele de câte ori au ocazia.

Şi la Fiad întâlnim un izvor numit de localnici „Izvorul Mesteacăn“, ce are un debit foarte mare. Este o apă cu concentraţii sodice, calcice şi magneziene ce tratează afecţiunile gastrice şi bolile de nutriţie.

La circa 9 kilometri de centrul comunei Romuli se află locul numit de săteni „Zăvoaiele borcutului“. Urcând pe un drum forestier pe Valea Strâmba găsim un loc cu numeroase izvoare de ape minerale.

Izvorul din Zăvoaie are un debit de 3.000 de litri în 24 de ore şi o mineralizare de 5.242 miligrame pe litru. Oamenii locului spun că apa acestui izvor ajută la anemiile pronunţate din corpul omenesc. La nici 100 de metri de acest izvor întâlnim nu mai puţin de şase izvoare cunoscute ca fiind „Izvoarele din pădure“.

Apele sunt carbogazoase, bicarbonatate, calcice, sodice şi toate sunt captate în fântâniţe din lemn sau chiar în scorburile unor copaci. La Parva întâlnim un izvor de apă minerală care, în trecut, era îmbuteliată şi exportată în Franţa, Norvegia şi Statele Unite ale Americii. Izvorul Carpatia este denumit, având o apă carbogazoasă, bicarbonatată, calcică, magneziană cu o concentraţie de brom de 2,5 miligrame pe kilogram.

Tot pe raza comunei bistriţene Parva se mai găsesc alte numeroase izvoare de apă minerală pe pârâul Valea Vinului şi pe malul drept al Râului Rebra, în amonte de localitate.

Maieru este o altă comună din Bistriţa-Năsăud unde sunt astfel de izvoare de apă minerală. La Caba în scorbura unui copac întâlnim un izvor despre care localnicii spun că e numai bun pentru astenii nervoase şi hipertiroidii uşoare. De asemenea în Anieş, un sat ce face parte din comuna Maieru, este binecunoscut izvorul de la şosea.

Sătenii spun că unii dintre localnici s-au vindecat total de diabet după ce au băut apă minerală din acest izvor. Izvorul de la Putinei, cel de la Brigada Silvică, cele de la Târşa şi Valea Secii sunt alte locuri unde din pământ izvorăsc în voie ape minerale.

Şi pe raza comunei Rodna sunt zeci de izvoare cu apă minerală, cele mai cunoscute fiind Fântâna de la Filipoi, unde este chiar o fântână în care găsim apă minerală, apoi izvoarele Horia, Szilaghi, Valea Frumoasă, Valea Ursului, Ştenţăloaia, Pipirigi, Găunoasa, Şteţ şi multe altele. Bolile de rinichi şi cele ale stomacului sunt tratate cu succes de către localnici.

În comuna Şanţ o altă salbă de izvoare ascunse pe văi şi cunoscute de localnici vindecă boli ale aparatului urinar, dar şi ale aparatului digestiv.

Valea Ilvelor are şi ea zeci de izvoare cu apă minerală care alină setea celor aflaţi la munca din câmp, iar apele sărate, cu zecile pe raza judeţului, sunt folosite de gospodine ca saramură în păstrarea verzei ori a slăninei obţinute de la porcii sacrificaţi iarna.

Cele mai cunoscute izvoare cu apă minerală sunt totuşi cele de la Sângeorz-Băi, unde vin anual mii de turişti pentru a face cură cu apă minerală. Sunt opt izvoare cu calităţi curative ce au un conţinut de dioxid de carbon care variază de la o sursă la alta.

Din păcate, lipsa unor investitori în domeniu face ca apa minerală din Sângeorz-Băi şi din tot judeţul Bistriţa-Năsăud să se ducă „pe apa sâmbetei“. În 52 de localităţi din judeţ pot fi regăsite aceste izvoare care sunt cu adevărat bogăţii inestimabile , bogăţii ce nu sunt valorificate ...

Sursa: Viorel Grosu

Citește și Sfatul medicului, cu privire la tratamentul celor mai grave boli