-

De ce (n-)au mers tinerii la vot?

În stabilirea unor concluzii relevante despre şi pentru tineri pe marginea Alegerilor Parlamentare 2020, două informaţii, trebuie să ne reţină atenţia:

Singura categorie de vârstă a cărei prezenţă la urne a înregistrat o creştere în ponderea totală faţă de alegerile parlamentare din 2016 a fost cea a populaţiei cu vârsta cuprinsă între 18-24 de ani, în contextul alegerilor cu una dintre cele mai scăzute rate ale prezenţei generale la vot din istoria democratică a României. O reuşită improprie şi o cădere în raport cu celelalte scrutine recente.

Tinerii se simt din ce în ce mai puţin reprezentaţi, figurile politice nefiind prezente în mediile lor de socializare şi având adesea o agendă paralelă cu dorinţele lor.

Dar dincolo de numere, date, dincolo de rezultatul alegerilor şi mai departe de statistici sunt de fapt poveşti nespuse, persoane reale care nici de această dată nu s-au făcut auzite. Ne lipsesc 74.61% din tineri, unde sunt cei 2.857.732 de milioane ? Ne lipsesc 68.16% din români, unde sunt cei 10.693.130 milioane?

Consiliul Tineretului din România vă propune potenţiale răspunsuri la aceste întrebări care ne frământă, poate, pe toţi.

Care este tendinţa participării tinerilor la vot?

Deşi ultimele scrutine au arătat că tinerii au devenit o activă categorie de alegători, nu doar prin prezenţa propriu-zisă la urne în ziua votului, dar şi prin demersurile întreprinse personal sau formal în scopul popularizării importanţei votului, (Europarlamentare 2019, 43.21%; Prezidenţiale 2019, 39.48%; Locale 2020, 38.60%) de aceasta dată, potenţialul demonstrat nu a fost atins.

Alegerile parlamentare diferă faţă de Alegerile Prezidenţiale şi Locale prin caracterul lor impersonal, acestea din urmă oferind opţiuni nominale electoratului, figuri cu care alegătorii de pot identifica mai uşor. De asemenea, în cazul Alegerilor Parlamentare cetăţenii îşi pot exercita dreptul de vot doar în judeţul de reşedinţă sau domiciliu, fapt ce are un impact direct asupra participării la urne. Un alt aspect de avut în vedere este faptul că ne aflăm la sfârşitul unui ciclu electoral, ceea ce determină o scădere în motivaţia de a participa din nou la procesul electiv.

Important este că interesul tinerilor pentru segmentul politic, şi implicit pentru implicare activă în viaţa cetăţii, atat prin vot, cât şi prin alte mecanisme democratice, poate fi captat de iniţiative politice coerente, previzibile şi echilibare, care să răspundă în mod real nevoilor lor specifice. Din păcate, morala civică nu este întotdeauna de ajuns pentru a determina individul să meargă la vot.

Dincolo de contextul pandemic, însoţit de provocările sale directe asupra procesului electoral, dincolo de limitările fizice sau de eventualele carenţe în cultura civică, tinerii, în fond, nu se simt reprezentanţi. Atât timp cât nu sunt luate măsuri convingătoare pentru adresarea problemelor tinerilor, cât timp nu se simte în mod concret preocuparea autorităţilor pentru această categorie, imboldul spre a vota se stinge, opţiunile politice putând părea asemănătoare până la identificare.

Este necesar ca tinerii să fie o prioritate pentru decidenţi, parteneri de durată, nu doar ocazionali interlocutori, iar pentru a (re)dobândi încrederea acestui segment în democraţie, în mod general, şi în utilitatea votului, în mod particular, sunt necesare dovezi concludente ale preocupării decidenţilor faţă de sector. Măsuri clare şi reforme care să aibă în centrul lor toate aspectele vieţii tinerilor vizează un sistem de învăţământ de calitate, preocupat de viitorul profesional al elevului şi al studentului, o finanţare adecvată a activităţii de tineret (în prezent coeficientul raportat individual este de 1,8 lei alocat/an/ tânăr), un cadru legislativ coerent (aici facem referire la Legea Tinerilor din România 350/2006 complet depăşită de nevoile actuale ale tinerilor şi al cărei proiect de reformă se află blocat de în cadrul Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport din Camera Deputaţilor încă din anul 2018) şi o cooperare instituţională eficientă care să asigure atingerea intereselor tinerilor, dar şi alte numeroase măsuri, metode şi posibilităţi de dezvoltare ce se regasesc in Rezoluţia Tinerilor 2020: https://ctr.ro/rezolutia-tinerilor-2020-2027-viitorul-incepe-astazi/

Contextul actual este eminamente special, printre motivele pentru care tinerii (şi nu numai) nu s-au prezentat la vot în numere satisfăcătoare, putem numi, pe lângă caracterul diferit al alegerilor prezidenţiale şi locale, respectiv lipsa informării sau a unui interes general, câteva situaţii specifice contextului pandemic precum teama sau imposibilitatea persoanelor ce nu deţin viza de flotant în localităţile de reşedinţă de a se deplasa în judeţele de domiciliu, imposibilitatea celor aflaţi în carantină în alte judeţe decât cele domiciliu de a vota prin urna mobilă, procesul nu tocmai facil de obţinere a vizei de flotant şi, în fine, chiar teama generală de infectare cu Coronavirus.

Dincolo, de caracterul excepţional al situaţiei actuale, câteva dintre motivele recurente ale lipsei de participare a tinerilor pot fi descrie pe scurt, astfel:

- 18,1% dintre tinerii cu vârsta între 18 şi 24 de ani, 21,5% dintre cei cu vârsta între 25 şi 29 de ani, respectiv 20,3% cu vârsta între 30 şi 34 de ani erau încadraţi în 2018 ca fiind NEET, însemnând că nu au niciun loc de muncă, nu urmează o formă de învăţământ şi nu participă la activităţi de formare profesională. Aceşti tineri resimt o nesiguranţă socială, dificultăţile inerente îndepărtându-i de ceea ce ar presupune o cetăţenie activă.

- În perioada 2013-2018, numărul tinerilor din România (în sensul Legii tinerilor nr. 350/2006, însemnând cetăţenii cu vârsta cuprinsă între 14 şi 35 de ani) a scăzut cu 2.471.349, de la 7.546.097, la 5.074.748, fiind vorba de o scădere de 32,75%. De asemenea, un număr semnificativ de tineri au emigrat din ţară, neexistând date statistice certe cu privire la aceştia.

- 36,7% dintre tinerii cu vârsta între 18 şi 24 de ani se aflau în risc de excluziune socială în 2018, conform unor date Eurostat. În aceste condiţii, este clar că aceşti tineri sunt marginalizaţi în societate şi există şanse semnificative ca ei să nu voteze.

- Tinerii nu sunt educaţi în spirit civic. Chiar dacă în mod formal beneficiază de informare în cadrul şcolii şi, în mod informal, prin intermediul diverselor campanii de încurajare a prezenţei la vot, ce în ultima vreme au luat amploare, conştiinţa civică se formează în sânul familiei şi prin interacţiunile de zi cu zi, în diversele grupuri sociale din care fac parte.

- Există diferenţe semnificative în ceea ce priveşte numărul de cetăţeni cu vârsta de peste 45 de ani, raportat la cei cu vârsta sub 45 de ani. De altfel, numărul cetăţenilor aflaţi la mediana intervalului 45-64 de ani (1967 - 527.764 nou-născuţi, 1968 - 526.091, 1969 - 465.764, 1970 - 427.034) este de câteva ori mai mare decât al celor aflaţi la mediana intervalului 18-34 de ani (1992 - 274.088, 1993 - 263.649, 1994 - 250.379, 1995 - 246.646). Prima categorie menţionată a fost semnificativ influenţată de adoptarea Decretului nr. 770/1966, care a interzis avorturile şi care a fost abrogat după căderea regimului comunist în 1989. Menţionăm că din punct de vedere demografic, România îşi continuă în mod abrupt declinul în absenţa unor politici guvernamentale în acest sens.

Cu ce plecăm din această experienţă - 6 decembrie?

Dincolo de efectele pandemiei şi situaţiei ieşite din comun cu care ne confruntăm, în ciuda vicisitudinilor şi a limitărilor contextului, în esenţă, votul este o îndatorire individuală, care trebuie nu doar conştientizată, ci şi îndeplinită.

Sursa: AGERPRES

 

Save
Cookies - preferințele utilizatorului
Folosim cookie-uri pentru a vă asigura că veți obține cea mai bună experiență pe site-ul nostru. Dacă refuzați utilizarea cookie-urilor, este posibil ca acest site să nu funcționeze conform așteptărilor.
Accept
Nu accept
Află mai multe
Functional
Instrumente utilizate pentru a vă oferi mai multe funcții atunci când navigați pe site, acestea pot include partajarea socială.
PHP.net
Accept
Nu accept
Marketing
Set de tehnici care au ca obiect strategia comercială și în special studiul pieței.
Facebook
Accept
Nu accept
Vot
Vot
Accept
Nu accept