Antibioticele nu distrug virusurile

Iniţiativa proprie de a opri tratamentele se constituie ca o altă gafă impardonabilă. În această practică greşită de automedicaţie un rol principal este înghiţirea de antibiotice după vrerea pacientului şi a celor din jur. Altă eroare.

Acum, când arde subiectul coronavirusului, cu atât mai frecvent se apelează la antibiotice fără prescrierea lor de către medic, obicei de înlăturat.

Abuzul de antibiotice, de multe ori decis de nespecialişti, deschide poarta unor pericole pe multe planuri. În primul rând, trebuie subliniată cu linie groasă realitatea ştiinţifică.

Antibioticele nu au nicio eficienţă în bătălia cu virusurile.

Când tam-nesam se înghit antibiotice în caz de viroze, ei bine, virusurile dansează, dând cu tifla antibioticelor. Antibioticele intervin când au apărut infecţii, când au atacat organismul bacteriile, adică microbii.

Gripa, guturaiul, răcelile sunt de natură virotică şi se iau degeaba antibiotice. În aceste forme de viroză se recomandă altceva: antitermice, antialgice, ceaiuri etc.

Pe lângă ineficacitatea lor, antibioticele luate la iniţiativa nespecialiştilor produc şi alte dezavantaje: creează rezistenţă în lumea microbilor.

Când ei trebuie anihilaţi, prea multele antibiotice, folosite fără rost de altădată, nu mai neutralizează microbii, deveniţi imuni.

O altă stricăciune provocată de prea multele antibiotice luate lăutăreşte este că perforează platoşa de apărare constituită de mulţimea de germeni buni şi răi aflaţi pe toată pielea, pavăza acestora rămâne cu lipsuri.

Exagerarea cu antibiotice perturbă şi lumea florei existente în intestinele omului, acolo unde este un armistiţiu, o pace între germenii cu rol pozitiv şi germenii îmbolnăvitori.

Dezechilibrarea acestei flore din intestine se alungă dificil.

Citeste continuarea AICI

Foto: pixabay.com