România, participant cheie la misiunea HERA de apărare planetară

România este unul dintre partenerii cheie în consorţiul căruia i-a fost acordat contractul, fiind responsabilă, alături de Portugalia, de proiectarea unui altimetru laser, instrument ce va oferi informaţii vitale pentru navigaţia autonomă a misiunii. În plus, România va dezvolta unitatea de procesare de imagini, sistemul de conexiuni şi echipamentul electronic de testare, contribuind şi la sistemul de ghidare, navigaţie şi control (GNC).

"Misiunea HERA este un pas major în protecţia planetei noastre, iar România va contribui decisiv la efortul global de apărare planetară', a declarat Marius-Ioan Piso, Preşedintele Agenţiei Spaţiale Române (ROSA). 'Prin expediţia spre un sistem binar de asteroizi, precum şi devierea experimentală a traseului unuia dintre aceştia şi observarea atentă a rezultatului, explorarea spaţială atinge un nou jalon în istoria omenirii", a precizat Preşedintele ROSA.

Din România vor participa la misiune patru companii şi un institut de cercetare. Astfel, GMV Innovating Solutions - Romania va realiza componenta de navigaţie bazată pe procesare de imagini din sistemul de ghidare, navigaţie şi control (GNC) şi FDIR (Fault Detection, Isolation and Recovery), destinat detectării, izolării şi reparării erorilor. În plus, GMV este responsabilă de dezvoltarea şi producţia echipamentului de zbor destinat procesării de imagine - unitatea de procesare de imagini. ATOS România prin ATOS Convergence Creators vizează realizarea de sisteme de testare ale satelitului la sol şi o procesare de date primară. Sonovision Romania va fi responsabilă de sistemul de conexiuni. EFACEC Romania va produce şi testa, atât pe partea de hardware, cât şi software, un altimetru planetar (Planetary Altimeter - PALT).

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronică - INOE 2000 va fi implicat în realizarea altimetrului, mai exact în proiectarea acestuia, testarea funcţionalităţii optice a instrumentului, precum şi realizarea echipamentelor de suport optic de la sol.

Preşedintele ROSA, Marius-Ioan Piso, a subliniat că 'pentru România, această misiune reprezintă un progres important în dezvoltarea capacităţii industriei naţionale de participare la misiunile spaţiale deep-space'.

Contractul comercial a fost semnat astăzi de Franco Ongaro, Director pentru Tehnologie, Inginerie şi Calitate al ESA şi de Marco Fuchs, Directorul General al companiei spaţiale OHB, contractor principal al consorţiului HERA. Semnarea contractului a avut loc la Centrul European de Operaţiuni Spaţiale (ESOC) din Germania al ESA, acesta urmând să devină şi centrul de control al misiunii, la lansarea HERA în 2024.

Hera reprezintă contribuţia Europeană la un efort internaţional de apărare planetară, AIDA - Asteroid Impact & Deflection Assessment - în cadrul căruia colaborează oameni de ştiinţă din Europa şi Statele Unite ale Americii. Proba DART, ce urmează a fi lansată în luna iulie a anului 2021, va lovi cel mai mic corp din perechea de asteroizi. Misiunea Hera a ESA va fi lansată mai târziu, pentru a investiga efectele acestui experiment la scară largă, astfel încât cunoştinţele dobândite să poată fi folosite pentru a dezvolta o tehnică bine înţeleasă şi repetabilă pentru devierea asteroizilor.

Proba spaţială HERA, ce va avea aproximativ dimensiunile unui birou, va realiza şi primele demonstraţii experimentale a numeroase noi tehnologii, cum ar fi sistemul de navigare automată în jurul asteroidului - asemănătoare maşinilor cu pilot automat de pe Pământ - în timp ce va colecta date ştiinţifice importante, care îi vor ajuta pe oamenii de ştiinţă, precum şi pe cei ce vor gândi viitoarele misiuni spaţiale, să înţeleagă mai bine compoziţia şi structura asteroizilor.

Hera va lansa, pentru prima dată în spaţiul cosmic îndepărtat, sateliţi europeni CubeSats - mini-sateliţi, construiţi din module de 10cm. Aceştia vor studia asteroizii îndeaproape şi vor folosi pentru prima dată o sondă radar pentru a investiga interiorul unui asteroid, instrumentul fiind o versiune îmbunătăţită a sistemului radar care a fost folosit de ESA în misiunea Rosetta, ce a studiat o cometă.

Urmând a fi lansată în octombrie 2024, misiunea HERA va călători până la sistemul binar de asteroizi din apropierea Pământului- cunoscut sub numele de Didymos. Unul dintre corpurile cereşti, de dimensiunea unui munte cu diametrul de 780 de metri, este orbitat de o lună cam de dimensiunea Marei Piramide din Giza, având diametrul de 160 m. Aceasta a fost denumită oficial 'Dimorphos', în luna iunie 2020.

Oamenii de ştiinţă se aşteaptă ca impactul cinetic al misiunii DART asupra lui Dimorphos să îi modifice orbita în jurul lui Didymos şi să formeze un crater extins. Acest asteroid va deveni unic în istorie, fiind primul corp ceresc ale cărui orbită şi caracteristici fizice au fost modificate intenţionat prin intervenţie umană. Hera va ajunge la sistemul Didymos la finalul lui 2026, pentru a studia sistemul pentru cel puţin şase luni.

Misiunea HERA va fi controlată de la Centrul European de Operaţiuni Spaţiale (ESOC) din Darmstadt, Germania, acolo unde se află şi noul sediu al Programului de Siguranţă şi Securitate Spaţială, din care face parte şi Hera.

Contractul acoperă realizarea completă a satelitului Hera, integrarea şi testarea acestuia, inclusiv a sistemului GNC. Alte contracte, pentru cei doi sateliţi CubeSat, precum şi pentru tehnologia necesară, sunt deja în desfăşurare.

Contractul a fost acordat unui consorţiu condus de compania OHB System AG din Bremen. Dintre cele 17 State Membre ESA ce contribuie la misiunea HERA, Germaniei îi revine rolul principal. Italia, Belgia, Luxemburg, Portugalia, Cehia şi România au de asemenea o contribuţie semnificativă. Pe lângă acestea, la misiune îşi aduc contribuţia şi Austria, Danemarca, Franţa, Ungaria, Olanda, Elveţia, Finlanda, Polonia, Irlanda şi Letonia, aceasta din urmă fiind stat asociat ESA.

Sursa: AGERPRES