Timişoara marchează 30 de ani de când a devenit "primul oraş liber de comunism din România"

Revoluţionarii timişoreni susţin că "revoluţia nu a fost dusă până la capăt", că, deşi s-au câştigat multe libertăţi, sunt şi deziderate care au rămas nerealizate.

"Evenimentele de atunci le vedem în continuare grandioase pentru istoria României. Din păcate, am câştigat anumite libertăţi, dar sunt şi multe lucruri pe care ni le-am dorit atunci şi nu s-au realizat. La Timişoara a fost cu totul altceva (decât ceea ce s-a întâmplat la Bucureşti, n.r.) şi de aceea, în aceste zile punem accent determinant pe faptul că în decembrie 89, s-a constituit o grupare numită atunci mişcare politică, Frontul Democratic Român, lansată din Balconul Operei în data de 20 decembrie de către regretatul Lorin Fortuna, liderul nostru tacit în momentul acela. FDR a fost sistematic lăsat de-o parte încă din 1990, de către noua putere de la Bucureşti, instaurată după data de 23 decembrie, încercând să scoată în evidenţă doar Frontul Salvării Naţionale şi mişcarea de la Bucureşti, ceea ce nu este adevărat, pentru că FDR este prima mişcare politică ce s-a opus regimului lui Ceauşescu şi Partidului Comunist Român. La Timişoara avem o altă traiectorie şi după 30 de ani; ne-am delimitat şi ne delimităm de mişcarea de la Bucureşti", a relatat pentru AGERPRES, liderul Asociaţiei 16 Decembrie Timişoara, Liviu Băcana.

Fostul vicepreşedinte al FDR, Petrişor Morar, susţine şi acum că "revoluţia nu a fost dusă până la capăt", întrucât revoluţionarii nu aveau experienţa preluării puterii politice, eşaloanele secunde preluând conducerea.

"Din păcate, nu se poate pentru că noi, atunci, nu am ştiut să mergem mai departe, până la capăt. (...). În primul rând, economia României nu a luat-o pe un drum bun, suntem încă tributari greşelilor din 1990. Vinovaţii sunt cunoscuţi, dar adevărata democraţie nu a fost dusă până la capăt. Din păcate, au venit eşaloanele secunde, oameni foarte bine instruiţi şi pregătiţi, au avut lichidităţi foarte mari, care au preluat economia, frâiele politice şi merg mai departe ei. Odată ajunşi la putere, noi nu am mai avut forţa şi motivele cu care să convingem electoratul să vină alături de noi", a afirmat Petrişor Morar.

Revoluţionarul Lucian Căldăraru, consilier local timişorean, susţine că "încă nu am reuşit să scăpăm de foştii nomenclaturişti care astăzi se îmbuibă cu bani". "Noi am desfiinţat PCR (în decembrie 1989, n.r.), dar comuniştii sunt încă pe metereze şi sunt infiltraţi în toate instituţiile de stat şi nu urmăresc decât să se îmbogăţească şi să devină burghezia roşie. Am câştigat însă acel drept democratic prin care, o dată la patru ani, prin vot, putem distruge orice nu coincide cu idealurile Revoluţiei".

În 20 decembrie 1989 s-a înfiinţat Frontul Democrat Român (FDR), care a lansat chemarea la continuarea şi extinderea grevei generale declanşată în oraş. În jurul orei 15.00, odată cu constituirea FDR şi a alegerii organelor de conducere de către demonstranţii prezenţi în Piaţa Operei, la Timişoara s-a declanşat Revoluţia Română din Decembrie 1989, care a avut ca obiective fundamentale îndepărtarea de la conducerea ţării a lui Nicolae Ceauşescu şi a apropiaţilor săi, democratizarea României prin restabilirea drepturilor fundamentale ale omului, încălcate de fostul regim comunist-ceauşist, judecarea şi condamnarea tuturor celor care s-au făcut vinovaţi de reprimarea sângeroasă a revoltei timişorene şi de sprijinirea familiei Ceauşescu, precum şi integrarea României în rândul ţărilor civilizate, democrate.

Aproximativ 200.000 de timişoreni erau prezenţi în Piaţa Operei şi scandau lozinci anticeauşiste precum şi chemarea adresată întregii ţări ''Azi în Timişoara, mâine-n toată ţara!''.

Sursa: AGERPRES