-

Ciorbă de „foi în lapte”, ca la Gura Teghii

Scris de

O pagină de carte, cu un veac şi mai bine în urmă: “Falnic şi luminos se ridică-n fundal blândul rege al atâtor înălţimi, vestitul Penteleu, cu cele mai grase păşuni, cu cele mai încântătoare şi mai bogate plaiuri din tot cuprinsul Carpaţilor noştri…”.

Aşa descria Alexandru Vlahuţă muntele sub care se odihneşte, între cele două braţe ale Râului Bâsca, satul Varlaam.

Punct terminus al călătoriilor cu maşina şi teritoriu de graniţă între păstori şi agricultori, Varlaamul, ca şi Gura Teghii sau Nehoiu din apropiere, poartă amprenta a două lumi ce se intersectează. Oraşul pătrunde către izvoarele de taină ale muntelui, iar muntele îşi revarsă bogăţia la oraş, mai ales prin acele pieţe cu tradiţie în vânzarea brânzei. Aş crede că notorietatea produselor lactate provenite din zona Penteleului se explică mai ales prin amânarea urbanizării sale. Nu şoseaua imposibilă, care leagă Nehoiu de Varlaam, ţine însă frâna trasă, ci, la fel ca acum o sută sau mai multe sute de ani, izolarea are temeiul ei civilizator, care face, bunăoară, să nu putem vedea oier buzoian care fură la cântar ori masă de oameni ai muntelui fără musafiri…

La Varlaam, în locul numit “Peleşul de la poalele Penteleului”, inimoasa mea gazdă, Maria Blidaru, m-a îmbiat cu o “ciorbă din foi de lapte”.

Adică din “lăptucuţă” (salată) de pădure. E o mâncare tradiţională, care foloseşte ingrediente la îndemână. Se mai poate face cu ştevie, cu salată sau cu spanac. Reţeta e destul de simplă: se fierbe puţină lăptucuţă, se căleşte un pic de ceapă şi se adaugă frunzele fierte. Se mai căleşte puţin, după care se toarnă lapte prins (sau bătut). La final se pune multă verdeaţă şi se dă în fiert. Aceasta e o mâncare tradiţională de primăvară sau de vară.

Simona Lazăr