Atunci când sunt stabilite la niveluri corespunzătoare, salariile minime produc nu doar un impact social pozitiv, ci și beneficii economice mai ample, întrucât duc la reducerea inegalității salariale, contribuie la susținerea cererii interne și la consolidarea stimulentelor de a lucra.

Salariile minime adecvate pot ajuta și la reducerea diferenței de remunerare între femei și bărbați, întrucât sunt mai multe femei decât bărbați care câștigă salariul minim.

Propunerea are și rolul de a contribui la protejarea angajatorilor care asigură salarii decente lucrătorilor, prin garantarea concurenței loiale.

Criza actuală a afectat în mod special sectoarele cu o proporție mai ridicată de lucrători cu salarii mici, precum sectorul curățeniei, al comerțului cu amănuntul, al sănătății, al îngrijirii de lungă durată și rezidențiale.

Asigurarea unui trai decent pentru lucrători și reducerea sărăciei persoanelor încadrate în muncă nu sunt doar importante pe durata crizei, ci și esențiale pentru o redresare economică sustenabilă și incluzivă.

Un cadru pentru salariile minime, cu respectarea deplină a competențelor și tradițiilor naționale

În toate statele membre ale UE există salarii minime. În 21 de țări există salarii minime prevăzute de lege, iar în 6 state membre (Danemarca, Italia, Cipru, Austria, Finlanda și Suedia) protecția salariului minim este asigurată exclusiv prin contracte colective de muncă.

Cu toate acestea, în majoritatea statelor membre, lucrătorii sunt afectați de gradul insuficient de adecvat al protecției și/sau de diferențe în ceea ce privește nivelul de protecție a salariilor minime.

În acest context, directiva propusă instituie un cadru prin care salariile minime să devină mai adecvate și în baza căruia lucrătorii să poată beneficia de protecția salariului minim în UE.

Propunerea Comisiei respectă pe deplin principiul subsidiarității: stabilește un cadru pentru standarde minime, respectând și reflectând competențele statelor membre și autonomia și libertatea contractuală a partenerilor sociali în ceea ce privește salariile. Propunerea nu obligă statele membre să introducă salarii minime prevăzute de lege și nici nu stabilește un nivel comun al salariilor minime.

Țările în care se asigură o protecție ridicată prin intermediul contractelor colective de muncă tind să aibă o proporție mai redusă a lucrătorilor cu salarii mici, un grad mai scăzut de inegalitate salarială și salarii minime mai mari.

De aceea, propunerea Comisiei urmărește să promoveze negocierile colective privind salariile în toate statele membre.

Țările care au salarii minime prevăzute de lege trebuie să instituie condițiile care să permită stabilirea salariilor minime la niveluri adecvate.

Aceste condiții includ criterii clare și stabile pentru stabilirea salariului minim, valorile de referință indicative care să servească la orientarea evaluării caracterului adecvat al salariului și actualizări regulate și în timp util ale salariilor minime.

Se solicită acestor state membre și să asigure utilizarea proporționată și justificată a variațiilor și a deducerilor din salariul minim și implicarea efectivă a partenerilor sociali în stabilirea și actualizarea salariului minim prevăzut de lege.

În fine, propunerea prevede consolidarea aplicării și a monitorizării protecției salariului minim stabilite în fiecare țară.

Respectarea și aplicarea efectivă a regulilor sunt esențiale pentru ca lucrătorii să beneficieze de accesul real la protecția salariului minim, iar întreprinderile să fie protejate de concurența neloială.

Directiva propusă introduce raportarea anuală către Comisie de către statele membre cu privire la datele legate de protecția salariului minim. Un cadru pentru salariile minime, cu respectarea deplină a competențelor și tradițiilor naționale

Foto: pixabay