Între masajul terapeutic și cel de relaxare

Ne-am adresat dv în această chestiune și pentru că multe dintre durerile care necesită, ca tratament, un număr oarecare de ședințe de masaj terapeutic pornesc de fapt de la dureri ale picioarelor.

Corina Hinkov – Ale picioarelui și ale spatelui… De fapt, masajul terapeutic este o soluţie alternativă în mai multe probleme de sănătate. Și, ca orice terapie, are indicații și contraindicații. Înainte de a se recomanda această terapie, medicul specialist, podologul sau fizioterapeutul vor avea în vedere care este tipul de afecțiune pe care îl are pacientul și care este scopul, ținta acestei terapii. Masajul terapeutic, în funcție de cum se realizează, poate avea efecte benefice pe termen scurt – și mă gândesc aici la bolnavul aflat în fază acută, pentru care se dorește reducerea inflamaţiei sau a durerii de spate sau de picioare. Dar masajul terapeutic poate fi făcut și pentru o „descărcare” pe termen lung, ca terapie adjuvantă, în asociere cu alte proceduri terapeutice și/sau medicamentoase.

Am auzit vorbindu-se tot mai despre despre tratamente specifice sportivilor, care sunt utilizate acum și pentru pacientul „obișnuit”…

Corina Hinkov – Sigur, medicina sportiză și fizioterapia sportivului au dezvoltat o serie de metode specifice, care să poată să (re)aducă mai repede sportivul în arenă. Se dorește recuperarea rapidă a atletului și prevenirea ori tratarea rapidă a unor leziuni – ale mușchiului sau ale ligamentului, dacă vorbim de sistemul musculo-scheletic. Masajul terapeutic sportiv este una dintre aceste metode, care se folosește atât în timpul competițiilor și a antrenamentelor – pentru a preveni, cum spuneam, leziunile -; cât și în tratarea anumitor afecțiuni, complementar altor terapii.

Poate fi utilizat masajul terapeutic sportiv în viața de zi cu zi?

Corina Hinkov – Poate fi utilizat, dar trebuie să ne gândim că e complicat ca fiecare dintre noi să avem un maseur personal la dispoziție. Dar aș zice mai degrabă că putem să începem fiecare zi cu unele mișcări de încălzire a mușchiului, în funcție de ce ave de făcut în orele următoare. Dacă vom merge mult, vom da atenție mușchilor piciorului, dar și mușchilor spatelui, pentru că ei „gestionează”, alături de sistemul osos, echilibrul nostru. Dacă vom sta la birou, ne putem ocupa de mușchii spatelui și ai gâtului…

Să revenim însă la subiectul nostru: masajul terapeutic – și, mai ales, cel specific sportivilor…

Corina Hinkov – Ce trebuie să reținem este că masajul sportiv e o tehnică eficientă pentru eliberarea tensiunii şi restabilirea echilibrului în sistemul muscularo-scheletic. Este foarte bun pentru pregătirea şi recuperarea unui atlet, pentru prevenirea leziunilor şi contribuie la obţinerea unor performanţe optime. Are de asemenea beneficii pentru toată lumea, atlet, sau nu. De fapt, masajul terapeutic sportiv poate ajuta la reducerea oboselii, atenuează inflamarea, reduce tensiunea musculară, îmbunătăţeşte flexibilitatea şi pregăteşte organismul pentru performanţă. De obicei, acesta este folosit înainte sau după un eveniment atletic şi mulţi sportivi îl folosesc în mod regulat, ca parte integrată a regimului lor de formare. Când masajul este inclus în acest regim, te poate ajuta la creşterea performanţei şi prevenirea accidentărilor.

Care sunt elementele specifice pentru masajul terapeutic sportiv, care îl deosebesc de masajul de relaxare?

Corina Hinkov – Sunt câteva aspecte simple, care derivă chiar din definiția unanim acceptată de către specialiști. Și anume aceea că masajul sportiv este definit ca utilizarea masajului, hidroterapiei și formării de forță pentru a atinge obiectivele specifice. Practica a fost folosită atât pentru evenimentele pre și post, cât și pentru fiecare zi.

Practic, cum se efectuează acest masaj?

Corina Hinkov – Dacă ne referim la masajul pre-eveniment (care pentru sportiv înseamnă antrenamentul de forță sau competiția, dar pentru omul obișnuit poate să însemne și urcușul la cota 2000, la Sinaia, pe jos, de exemplu), atunci vom pregăti mușchii prin aplicarea de lovituri viguroase și prin folosirea anumitor tehnici active de eliberare. Un mușchi pregătit înainte de eveniment va pun mai puține probleme post eveniment. Atunci, se vor aplica alte tehnici, care să ajute mușchii să se detensioneze, să se elibereze de anumite „deșeuri” acumulate în timpul evenimentului sportiv sau de agrement (dar neobișnuit ca intensitate și durată), după caz. Se vor stimula apoi sistemele vasculare și limfatice, pentru eliminarea toxinelor din organism. În masajul terapeutic sportiv, este indicat să se folosescă ulei îmbogățit cu magneziu, care calmează mușchiul și îl ajută să își revină.

Am auzit folosindu-se și termenul de „masaj profund al țesuturilor”…

Corina Hinkov – Da, iar acesta trebuie efectuat de către un specialist. Stimularea mușchiului în profunzime presupune o manipulare care nu e la îmdemâna oricui. Dacă nu se face corect, se poate ajunge la rănirea țesutului superficial și asta nu e de dorit. Masajul terapeutic în profunzime necesită o presiune orientată, care traversează mai multe straturi de țesut. Mușchii gluteus medius și piriformis necesită adesea o presiune profundă. Rhomboidele și erectorii sunt, de asemenea, țintele tehnicilor de masaj în profunzime. În cazul acestei tehnici de masaj, este bine ca terapeutul să discute cu pacientul, pentru că nu trebuie depășite niște praguri de suportabilitate a durerii.

Dar există tehnici de masaj – sau, hai să le zicem, de „auto-masaj” – pe care să le folosim în viața de zi cu zi?

Corina Hinkov – Eu aș spune că masajul terapeutic include și o serie de tehnici de stretching. Vorbim, de fapt, despre același rezultat: eliberarea tensiunilor din mușchi. Există mai multe tipuri de exerciții de stretching pe care le putem utiliza, în funcție de problema pe care o avem. Stretching-ul balistic este o tehnică „activă”, care presupune folosirea propriului mușchi ca o… coardă întinsă de arc – dacă vreți să zicem așa. Ca și în cazul unui dispozitiv balistic, mușchiul întins, o dată eliberat, va arunca apoi corpul în direcția opusă. Este cazul exercițiilor de flexie-extensie ale trunchiului, executate în forță. Se impune însă o limitare – ca timp și intensitate – a acestor exerciții, care pot provoca și leziuni la nivelul mușchiului. Stretching-ul dinamic este mult mai… blând, în comparație cu cel balistic, și constă în principal din arcuiri ale corpului, până la depășirea punctului maxim de amplitudine a mișcării obișnuite. Amplitudinea și viteza cresc gradat, iar prin repetiție se ajunge la rezultate bune. Cel de al treilea tip de stretching, activ sau stato-activ constă în realizarea de mișcări de întindere până la amplitudinea maximă și staționarea pentru 10-15 secunde la acel nivel. Această mișcare duce la creșterea tensiunii mușchilor prin contracția izometrică a agoniștilor și, apoi, prin inhibiție rexiprocă, la relaxarea mușchilor antagoniști.