Sarea îngraşă? DA şi NU. Află care sunt adevăratele riscuri
“Alimentele bogate în sare (brânzeturi, afumături) au valoare calorică ridicată. Pe de altă parte, există diete drastice care exclud sarea şi determina pierderea în greutate.”

30 Iunie 2020, 07:29
Sarea ingrasa? Este intrebarea pe care si-o pun multe persoane, care constata ca iau in greutate in conditiile unei diete bogate in sare. Iar atunci cand limiteaza consumul de sare slabesc. In realitate insa, sarea de bucatarie nu are valoare energetica si nu provoaca nici ingrasare, nici pierdere in greutate.
False percepţii
Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetari Alimentare, ne explica acest fenomen: "Consumul exagerat de sare determina o falsa crestere in greutate. Sarea retine apa in organism, provocand edeme ale unor tesuturi si organe, de aceea unele persoane acuza sarea de ingrasare. In momentul in care luam diuretice sau limitam consumul de sare, diureza creste si incepem sa eliminam apa in exces din tesuturi, apare astfel falsa perceptie ca am slabit".
Adevăratele riscuri
Pe termen lung, dietele bogate in sare sunt asociate cu cresterea tensiunii arteriale, care la randul ei este asociata cu bolile cardiovasculare, accidentul vascular cerebral, supraponderalitatea si obezitatea, diabetul de tip II, cancere (sindromul metabolic). Si asta pentru ca alimentele bogate in sare (branzeturi, afumaturi) au valoare calorica ridicata. Pe de alta parte, exista diete drastice care exclud sarea si determina pierderea in greutate. Slabirea se datoreaza de fapt eliminarii excesive a apei, de aceea dupa ce vom reveni la alimentatia normala, pierderea se va recupera rapid.
Ce e sarea, ce e clorura de sodiu?
Nutritionistii fac distinctia intre sarea de bucatarie (clorura de sodiu) si sodiu. Sodiul se gaseste in mod natural in alimentele neprocesate. Sarea de bucatarie contine aproximativ 40% sodiu. De aceea, atunci cand adaugam sare unui aliment, aportul de sodiu al respectivului produs va creste cu 40%. 6 grame – aceasta este doza zilnica recomandata de sare, pe care noi putem sa o adaugam in alimente. Specialistii nu sunt de acord insa nici cu o dieta fara sare, pentru ca sodiul joaca un rol important in mentinerea echilibrului lichidelor in organism. De asemenea, sodiul imbunatateste activitatea sistemului muscular si a celui nervos.
"Sodiul nu este niciodata deficitar in organism datorita sodiului adus de alimentele procesate, dar si de alimentele care contin in mod natural sodiu", arata prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi. Chiar daca unora le poate parea ciudat, pana si legumele si fructele crude, carnea si laptele neprelucrate termic contin sodiu. In 100 g morcovi se gasesc aproximativ 54 mg sodiu, telina – 100 mg, fasolea alba uscata – 20 mg, curmalele – 5 mg, kiwi – 4 mg, laptele – 50 mg, carnea de vita – 70 mg, carnea de pasare – 80 mg.
Sarea şi hipertensiunea arterială
Sarea se gaseste ascunsa in toate produsele procesate – de la paine, biscuiti si pana la produsele din carne, lactate. Cu cat sarea e mai rafinata, cu atat continutul de sodiu este mai mare. Acesta este si motivul pentru care sarea mai putin rafinata este mai buna. Sarea este si un bun conservant, de aceea se adauga in alimente procesate, in conserve, muraturi. Astfel, 100 g paine contin aproximativ 1,4 g sare, parmezanul – 1,8 g, baconul afumat 3,4 g, jambonul afumat – 3,4 g, salamul – 3,6-4 g, heringul afumat – 1,2 g, somonul afumat – 2,4 g, maslinele verzi in saramura – 4,2 g, maslinele negre in saramura – 6,5 g, telemeaua – 4 g. Consumul excesiv de produse bogate in sare le poate provoca probleme celor care sufera de afectiuni renale, cardiovasculare, digestive, inflamatorii.
Sfatul medicului
Pentru a ne pastra tensiunea arteriala in valori normale, sarea trebuie consumata in cantitati moderate. Sarea nu trebuie exclusa insa din dieta. Chiar si in cazul bolnavilor de hipertensiune sau boli cardiovasculare este recomandat ca mancarea sa nu fie complet desodata. "Sensibilitatea la sare este mica. Doar un sfert dintre hipertensivi sunt sensibili la sare, de aceea si acestia pot sa consume sare, dar in cantitati mult mai mici. Pentru reducerea consumului de sare, fara a diminua placerile gustative, o parte din sare poate fi inlocuita cu condimente: piper, cuisoare, ierburi aromate, usturoi, ceapa, telina", ne sfatuieste prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetari Alimentare.
Cu iod sau fără?
Astazi, sarea este considerata carausul ideal pentru iod, necesar pentru sanatatea populatiei. Carenta de iod, mai ales in primele saptamani de sarcina, poate conduce la aparitia unei boli foarte grave la copil: cretinismul. Statisticile Organizatiei Mondiale a Sanatatii arata ca anual se nasc 100.000 de copii cu cretinism in intreaga lume, iar carenta de iod afecteaza aproximativ 1,6 miliarde de persoane. In cazul adultilor, deficitul de iod in alimentatie determina aparitia gusei endemice.
Ce este sarea “light”?
Pe piata romaneasca exista sortimente de sare in care clorura de sodiu este inlocuita in proportie de 50%-70% cu clorura de potasiu. "Exista multe amestecuri care mimeaza foarte bine sarea. Este vorba despre asa-numita sare «light» sau sare medicinala, recomandata bolnavilor", arata prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi. Gustul amarui al acesteia se datoreaza clorurii de potasiu.
Foto: Pixabay