Gastrita – cauze, simptome, diagnostic, tratament
Ce este gastrita? Gastrita este o inflamație acută sau cronică a mucoasei gastrice caracterizată prin ulcerații superficiale ale mucoasei. Gastritele cronice sunt induse în special de o bacterie, Helicobacter pylori, care se localizează sub stratul protector de mucus al epiteliului gastric (una dintre straturile mucoasei).

31 Martie 2020, 16:14
Această bacterie posedă un bogat echipament enzimatic, care e format din substanțe ce îi permit să supraviețuiască în mediul acid al stomacului.
O bună parte a populației se confruntă cu această patologie, care poate avea cauze multiple și care se manifestă de cele mai multe ori prin arsuri și durere la nivelul stomacului.
Gastrita acută este mai des întâlnită comparativ cu alte tipuri de gastrită și aceasta apare în câteva zile sau chiar câteva ore, de unde și numele de ”acut” și poate fi tratată în decurs de câteva săptămâni sau chiar câteva zile, în funcție de profunzimea inflamației.
Gastrita cronică se caracterizează prin inflamație persistentă care produce modificări structurale și de funcție, ireversibile.
Care sunt cauzele apariției gastritei
⦁ bacteria Helicobacter pylori, s-a afirmat că aceasta e adevărata cauză a bolii și tratamentul specific pentru distrugerea bacteriei a determinat vindecarea gastritei. Această bacterie poate fi prezentă atât în apă, cât și în alimente pe care le consumăm sau poate fi luată de la persoane care deja sunt infectate cu Helicobacter pylori. După cum am spus și la început, ea rezistă la sucul gastric acid, fapt pentru care poate determina inflamația mucoasei gastrice;
⦁ altă cauză a apariției gastritei este refluxul de bilă la nivelul stomacului, care determină sensibilizarea barierei protectoare a mucoasei gastrice. Bila ajunge în stomac din intestin datorită unor contracții ale stomacului necorespunzătoare, deci se va oferi tratament pentru motilitatea stomacului;
⦁ vârsta este un alt factor favorizant al gastritei, deoarece odată cu înaintarea în vârstă mucoasa gastrică se subțiază, astfel crește posibilitatea infectării cu Helicobacter;
⦁ medicamentele antiinflamatoare, precum Aspirină, Ibuprofen, Diclofenac, provoacă subțierea mucoasei gastrice;
⦁ băuturi alcoolice, în special cele tari;
⦁ droguri;
⦁ stres puternic;
⦁ în cancer din cauza tratamentului prin radioterapie, rar.
Este de reținut faptul că secreția normală de acid clorhidric din sucul gastric nu produce gastrită, ci sensibilizarea barierei protectoare a mucoasei favorizează distrugerea mucoasei de către sucul gastric acid. Există și excepții, în cazul secreției crescute de acid, de exemplu în stresul puternic, când se produce gastrita hiperacidă, iar în cazul secreției scăzute de acid, care se produce în urma unei gastrite cronice care a determinat distrugerea glandelor secretoare de suc gastric și astfel se produce gastrita hipoacidă.
În funcție de cauza apariției gastritei, medicul specialist stabilește tratamentul potrivit.
Care sunt simptomele gastritei?
Simptomele diferă în funție de tipul de gastrită, în cazul gastritei cronice, în cele mai multe dintre cazuri pacientul este asimptomatic, pe când gastrita acută are numeroase simptome:
⦁ durere și arsură la nivelul abdomenului superior;
⦁ greață sau vomă;
⦁ balonare;
⦁ lipsa poftei de mâncare datorită senzației de sațietate precoce.
Citeste continuarea AICI