Uimitor! Ce se întâmplă cu creierul şi cu corpul nostru în somn

Deşi rămân încă multe lucruri sub semnul întrebării, ceea ce ştim clar este că suntem "setaţi" să intrăm zilnic în starea de somn. Nu ştim exact de ce trebuie să dormim pentru a supravieţui, dar medicina a ajuns la câteva concluzii cu privire la somn, care ne vor face să ne schimbăm perspectiva asupra importanţei acestuia în viaţa noastră.

Poate mulţi dintre noi nu ştiau că, în timpul somnului, creierul nostru lucrează intens, realizând noi căi pentru a transforma lucrurile pe care le-ai învăţat în timpul zilei în amintiri. "Creierul procesează informaţiile acumulate pe parcursul zilei, le filtrează şi le îndepărtează pe acelea de care nu avem nevoie", susţine dr. Daniel A. Barone.

În plus, în timp ce dormim, creierul se regenerează mult mai repede. Pe de altă parte, oamenii de ştiinţă afirmă că visele, un alt mister legat de starea de somn reprezintă mecanismul prin care creierul reorganizează informaţia asimilată în timpul zilei şi şterge detaliile inutile.

Lipsa somnului duce la scăderea energiei şi afectează grav starea de spirit şi performanţele. Când nu dorm suficient, oamenii devin iritabili, intoleranţi, nu se pot concentra la muncă şi nu pot lucra eficient.

„Somnul este prețul pe care îl plătim pentru învățare”, spune Giulio Tononi de la Centrul pentru Somn şi Conştinţă din Universitatea Wisconsin – Madison, subliniind capacitatea extraordinară a creierului, ce se dezvoltă în timpul somnului.

Somnul aduce cu sine odihna, concentrarea şi buna dispozitie şi ne pregăteşte pentru activităţile de zi cu zi. Somnul influenţează modul în care arătăm, ne simţim şi rezolvăm sarcinile zilnice, având un impact major asupra calităţii vieţii.

Deşi variază de la om la om, medicii spun că este nevoie de aproximativ 8 ore de somn pe noapte pentru a putea începe ăn condiţii bune o altă zi. În această perioadă, corpul nostru primeşte şi o cantitate de energie calculată clar de experţi: 50 Kcalorii în 8 ore de odihnă, adică echivalentul unei felii de pâine, extrem de puţin.

Necesităţile altor specii de somn diferă foarte mult. Astfel, o pisică are nevoie de 12 ore de odihnă, un piton de 18 ore, o oaie de numai 3,8 ore, iar o girafă de cel mult 2 ore.

Dincolo de durata zilnică necesară de somn a fiecărei vieţuioare, somnul este o condiţie fără de care viaţa pe pământ nu ar putea exista. Atunci când șobolanii de laborator sunt lipsiţi de somn, ei mor în decurs de o lună, iar când oamenii merg pentru câteva zile fără somn, încep să halucineze și pot avea crize de epilepsie, fără să sufere de această boală.

Ştiinţa a delimitat, în timp, mai multe etape, care formează ciclurile de somn. Aşadar, atunci când încerci să adormi, când treci din starea de veghe în cea de somn, ai un somn foarte uşor şi orice zgomot, oricât de mic, te poate trezi. Treptat, pe măsură ce parcurgi fiecare etapaă somnul devine tot mai profund. Din cele trei stadii ale somnului non-REM, stadiul 3 este cel mai profund, după care pătrunzi în somnul REM, etapă în care se formează visele. În total, pe durata nopţii, parcurgi 4-5 cicluri complete de somn.

Iată ce se întâmplă în corpul nostru atunci când dormim:

1. Creierul elimină toxinele acumulate în starea de veghe

Sistemele de eliminare a toxinelor din creier sunt mai active în timpul somnului. În acest fel, se elimină efectele secundare pe care aceste toxine le pot avea asupra sănătăţii mintale, cum ar fi favorizarea instalării bolii Alzheimer.

2. Ritmul cardiac şi respiraţia devin mai lente

Numeroase procese fiziologice încep să încetinească ritmul normal de funcţionare pe durata somnului. Astfel, scade numărul de respiraţii pe minut, iar inima începe să bată mai încet. Temperatura corpului scade în medie, cu două grade. Până şi muşchii şi organele interne se relaxează. "Sistemul digestiv se linişteşte şi el pe parcursul nopţii, iar ficatul îşi opreşte activitatea de detoxifiere a sângelui şi trece la sintetizarea şi stocarea proteinelor şi substanţelor nutritive", explică dr. Sigrid C. Veasey.

3. Muşchii paralizează în timpul somnului

În timpul somnului REM, nu-ţi poţi mişca muşchii. Excepţie fac muşchii de la nivelul ochilor. Paralizia musculară în timpul somnului REM reprezintă modul în care organismul te impiedică să te răneşti sau să loveşti involuntar persoana de lângă tine. Majoritatea viselor sunt alerte, implică diverse activităţi potenţial violente, iar în lipsa acestei capacităţi importante a organismului de a paraliza muşchii, te-ai putea răni serios. Aceasta stare de paralizie musculară este temporară şi poate dura până la 20 de minute.

4. În somn, organismul secretă hormonul de creştere

Chiar dacă ai depăşit de mult perioada de creştere fizică şi nu ai cum să devii mai înalt, procesul de creştere nu se opreşte niciodată. Spre exemplu, atunci când celulele se regenerează în timpul somnului, te vor ajuta să te vindeci mai uşor după ce te-ai tăiat la deget.

5. Somnul reglează hormonii responsabili de senzaţia de foame

Cei mai mulţi oameni simt nevoia de a consuma alimente cu un conţinut caloric mai mare după o noapte albă sau în care au dormit foarte puţin. Iată de ce deprivarea de somn poate conduce, în timp, la creşterea în greutate. Cercetătorii cred că lipsa somnului deregleză hormonii responsabili de senzaţia de foame - leptina şi grelina.