Cea mai veche fosilă de pasăre modernă

Botezată "Wonderchicken" (Puiul minune), fosila a fost găsită în roci cu o vechime cuprinsă între 66,8 şi 66,7 milioane de ani, ceea ce demonstrează că pasărea era activă cu puţină vreme înainte de impactul asteroidului care a dus la dispariţia dinozaurilor, cu 66 de milioane în urmă. "Este cea mai veche dovadă a existenţei păsărilor moderne, pe care o avem până acum", a spus dr Daniel Field, de la Universitatea Cambridge, paleontolog aviar şi coautor al studiului. Păsările moderne au evoluat din dinozaurii teropozi carnivori, iar unul din strămoşii lor a fost Archaeopteryx. Dar spre deosebire de arhaeopteryx, păsările moderne nu au dinţi şi cozile lor nu sunt atât de osoase şi nici aripile nu prezintă gheare, ca la predecesorii lor. Nu se cunoaşte momentul exact al desprinderii păsărilor moderne din lanţul evolutiv, dar se estimează că aceasta s-ar fi petrecut în urmă cu 110 - 70 de milioane de ani. Echipa de cercetători spune că descoperirea împinge înapoi în timp data când a trăit cea mai timpurie pasăre modernă. Recordul era deţinut anterior de Vegavis, a cărei fosilă a fost descoperită în Antarctica şi care ar proveni din urmă cu 66,5 milioane de ani. Într-un articol publicat în revista Nature, Field şi colegii săi prezintă modul în care au făcut descoperirea, cu ajutorul unor scanări CT pe un specimen donat Muzeului de Istorie Naturală Maastricht. Fosila a fost dezgropată cu 20 de ani în urmă de un vânător de fosile amator, din Belgia, în apropiere de graniţa cu Olanda. Cercetătorii spun că pasărea ar fi cântărit vreo 400 de grame, cam jumătate din greutatea unei raţe sălbatice actuale. Iar picioarele sale lungi, ca şi roca în care a fost găsită fosila, sugerează că exemplarul ar fi trăit la malul apei. Numele oficial dat acestei păsări este Asteriornis maastrichtensis, cu referire la locul în care a fost găsită fosila şi la zeiţa greacă a stelelor căzătoare, Asteria.

RADOR
Foto: Pixabay