Cu toate acestea, dincolo de aspectul său practic, gătitul a dezvăluit şi dorinţa de a avea un stil de viaţă mai sănătos (64%), de a deprinde noi abilităţi (57%) şi de a petrece mai mult timp de calitate cu cei dragi.

Peste jumătate (67%) dintre români au spus că servitul mesei împreună a reprezentat o oportunitate de reconectare cu cei din locuinţă, 80% declarând că acest ritual se va menţine pe termen lung, arată un studiu realizat de Mastercard.

Anul trecut a generat, totodată, o creştere a popularităţii 'cinelor festive', 58% dintre români spunând că au organizat astfel de cine pentru prietenii, familiile sau apropiaţii lor, atunci când astfel de reuniuni erau sigure din punctul de vedere al sănătăţii. În acelaşi timp, 22% dintre consumatori au găzduit o cină virtuală, iar 67% declară că cinele festive vor fi un eveniment recurent în calendarul social al acestora, atunci când astfel de întâlniri vor fi permise.

Potrivit sursei citate, normele de distanţare fizică au schimbat, de asemenea, comportamentul de achiziţie al românilor. Unul din trei (32%) a cumpărat alimente online pentru prima dată în ultimul an. 31% au declarat că au cheltuit mai mulţi bani pe alimente atunci când au achiziţionat online, din pricina impulsului de a achiziţiona diferite ingrediente. Aproape jumătate dintre aceştia (42%) vor continua să cumpere produse alimentare online, chiar şi după ridicarea restricţiilor.

Şi cheltuielile pentru echipamente de gătit, sisteme de iluminat ambiental, lumânări şi seturi de pahare, au înregistrat un avans semnificativ. Alte elemente esenţiale cinelor festive urmează, în acelaşi timp, un trend ascendent, 29% investind în articole de veselă şi seturi de pahare, iar 23% achiziţionând seturi de mobilier pentru living.

Studiul enumără şi cele mai populare 'mâncăruri de suflet' din România: mămăligă, ciorbă, salata de boeuf, sarmale, cozonac, mici, ciorbă rădăuţeană, papanaşi, ciorbă de burtă, tochitură moldovenească, jumări, balmoş, murături, alivenci şi cighiri, noteaza Agerpres.

Foto: pixabay