-

Analize ADN confirmă înrudirea a doi vikingi morţi acum 1000 de ani în Anglia, respectiv Danemarca

Analize ADN efectuate pe scheletele a doi vikingi care au murit acum 1000 de ani în Anglia, respectiv Danemarca, evidenţiază o legătură de rudenie între cei doi războinici, descoperire ce aruncă o lumină nouă asupra raidurilor vikingilor în Europa.

Cele două schelete sunt expuse împreună începând de miercuri la Muzeul Naţional al Danemarcei din Copenhaga, informează AFP.

La începutul secolului al XI-lea, unul dintre cei doi vikingi a murit în Anglia din cauza unor răni la cap şi a fost îngropat într-un mormânt comun din Oxford. Celălalt a decedat în Danemarca, iar scheletul său prezintă urme de lovituri care sugerează că ar fi participat la bătălii.

O analiză ADN a acestor schelete din epoca vikingă (secolele VIII - XII) a dezvăluit că războinicii erau rude de gradul al doilea.

'Este o descoperire grozavă, deoarece acum putem reconstrui mişcările în spaţiu şi timp ale unei familii', a declarat pentru AFP arheoloaga Jeanette Varberg de la Muzeul Naţional.

Timp de peste două ore, doi dintre colegii săi au reconstituit scheletul unui bărbat în jur de 20 de ani, folosind circa 150 de oase împrumutate de la Muzeul din Oxfordshire timp de trei ani.

Consensul istoric în privinţa vikingilor este că strămoşii danezilor au cucerit Scoţia şi Anglia.

Tânărul 'a murit, poate, într-un raid viking, însă o altă teorie susţine că el a fost victima unui decret regal al regelui Angliei Aethelred al II-lea, care în 1002 a ordonat uciderea tuturor vikingilor din Anglia', a precizat Varberg.

Potrivit acesteia, este foarte rar ca arheologii să descopere legături de familie între diferite schelete, mai ales atunci când nu este vorba de suverani.

Deşi rudenia este incontestabilă, este, totuşi, imposibil să se determine legătura exactă dintre cei doi bărbaţi.

'Este foarte dificil de spus dacă cei doi au trăit în aceeaşi epocă sau dacă, poate, între ei a existat o diferenţă de o generaţie, deoarece nu există nimic în morminte care să ne poată oferi o datare exactă, prin urmare avem o marjă de plus sau minus 50 de ani', a explicat arheoloaga, citata de Agerpres.

Foto: pixabay

Articole înrudite