Omul care a scris istoria alchimiei. A reușit să transforme un metal obișnuit în AUR

Cert este că scopul alchimiei a fost dintotdeuna unul aproape imposibil de atins şi anume crearea unui solvent universal care să transforme metalele obișnuite, precum fierul, plumbul și zincul, în metale nobile, precum aurul și argintul.

Animaţi de scopul suprem al alchimiei, mulţi savanți de renume s-au dedicat, de-a lungul timpului acestei practici mistice. Isaac Newton, părintele fizicii moderne și unul dintre cei mai renumiți savanți ai tuturor timpurilor, a dedicat mai mult timp alchimiei decât cercetărilor sale de pionierat în fizică.

În secolul al XIX-lea, alchimia a devenit un laitmotiv al renașterii oculte. Cercetători precum Mary Ann Atwood, Eliphas Levi și Rudolf Steiner susțineau că alchimia ar trebui privită ca o practică ezoterică și sacră, care nu poate fi explicată de știința convențională.

Însă niciunul dintre alchimiștii celebri din istorie nu a reușit să rezolve problemele de bază ale alchimiei. Toți au contribuit la dezvoltarea ideilor și practicilor alchimice, însă niciunul nu a reușit să creeze un elixir al nemuririi sau să transforme metalele obișnuite în aur.

Singurul care a reuşit să rezolve problema ce stă la baza alchimiei şi anume să transforme un metal obișnuit în aur a fost chimistul american Glenn Seaborg.
Acesta și-a petrecut cea mai mare parte a carierei ca cercetător și profesor la Universitatea Berkley din California. La începutul anilor ’40, a contribuit la dezvoltarea proiectului Manhattan prin cercetările sale în domeniul chimiei nucleare.

În 1951, a primit Premiul Nobel pentru chimie, alături de Edwin MacMillan și Albert Ghiorso, pentru descoperirea a zece elemente chimice transuraniene (elemente cu viață scurtă, cu numere atomice mai mari decât cel al uraniului), printre care plutoniul, americiul și einsteiniul.

Contribuțiile lui Glenn Seaborg au fost atât de importante încât un alt element instabil, seaborgiul, a fost botezat după el cât timp era încă în viață, ceea ce nu este o practică comună.

În anul 1980, Glenn Seaborg a derulat primul experiment alchimic încununat de succes, intrând în istoria omenirii ca singurul om care a transformat metalul obişnuit în aur. Folosindu-şi cunoștințele de chimie și fizică nucleară, acesta a folosit un accelerator de particule pentru a îndepărta protonii și neutronii din câteva mii de atomi de bismut și a reușit să-i transforme în atomi de aur. Era vorba de o cantitate invizibilă cu ochiul liber, însă Seaborg a dovedit că alchimia urmărise timp de mii de ani un scop care putea fi atins.

Mulţi ne-am întreba de ce nu este folosită tehnica revoluționară a lui Glenn Seaborg pentru a se produce cantități mari de aur. Tehnica de producere a aurului a alchimistului este atât de complexă și de costisitoare, încât ar fi nevoie de miliarde de dolari pentru a produce câteva grame de aur. Procesul necesită un accelerator de particule, cantități uriașe de energie și o perioadă îndelungată de timp. De aceea, trebuie să înţelegem că procedura lui Seaborg nu va fi folosită prea curând pentru a produce cantități semnificative de aur.