Un nou pas în conturarea unei rețele naționale de geoparcuri UNESCO

Exemplul de dezvoltare durabilă de succes propus de Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului, administrat de Universitatea din București, este urmat îndeaproape de alte două teritorii din România.

Ținutul Buzăului a obținut recent votul unanim în cadrul Forumului Național al Geoparcurilor din România pentru depunerea, la sfârșitul acestei luni, a dosarului de candidatură în vederea obținerii statutului de geoparc internațional UNESCO.

Oltenia de sub Munte este un alt teritoriu care se află într-o fază avansată pentru a aplica în viitor la obținerea statutului de sit UNESCO, parte a programului pentru Geoștiințe și Geoparcuri.

Întâlnirea Forumului Național al Geoparcurilor s-a desfășurat online și a fost organizată de Comisia Națională a României pentru UNESCO și Universitatea din București, în baza acordului de colaborare pentru susținerea Programului UNESCO pentru Geoștiinte și Geoparcuri. La întâlnire au participat reprezentanți ai Comisiei UNESCO și ai Universității din București, ai ministerelor de resort, ai unor instituții și organizații cu experiență în dezvoltarea geoparcurilor și conservarea patrimoniului geologic, natural și cultural.

„Modelul dezvoltat de Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului este preluat și de alte zone, iar rezultatele foarte bune ale celor două geoparcuri aspirante și profesionalismul echipelor arată formarea unui model românesc și a unei școli, în cadrul Programului pentru Geoparcuri de la Universitatea din București. Cele două teritorii au mari șanse de a deveni situri UNESCO, punând bazele unei rețele naționale ce va contribui la aplicarea obiectivelor Agendei 2030”, afirmă președintele Forumului Alexandru Andrășanu, director al Geoparcului Internațional UNESCO Țara Hațegului și membru în Consiliul Geoparcurilor Internaționale UNESCO.

Obținerea statutului de geoparc internațional UNESCO este o procedură complexă, de lungă durată, care presupune o documentare temeinică din punct de vedere științific în domeniile geologie, natură și cultură. O condiție esențială pentru obținerea statutului internațional este aceea ca locuitorii teritoriului, comunitățile locale,să își dorească și să susțină conceptul de geoparc internațional.
„Geoparcurile Internaționale sunt unul dintre cele mai dinamice și mai moderne programe UNESCO. Rezultate din evoluția concepției privitoare la relația dintre om, mediu și resursele naturale, geoparcurile sunt un model de abordare sănătoasă, de dezvoltare durabilă și de implicare civică în regiuni cu mare valoare naturală și culturală. În România, Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului este un adevărat deschizător de drumuri, urmat astăzi de încă două proiecte, realizate de tinere echipe foarte profesioniste, care vor aduce progrese importante în cele două regiuni vizate, Ținutul Buzăului și Oltenia de sub Munte”, a declarat Daniela Zaharia, Secretar - General al Comisiei Naționale a României pentru UNESCO.

Cu o suprafață de 1.036 kilometri pătrați, Ținutul Buzăului acoperă 18 comune, cu o populație totală de 40.000 de locuitori și este o zonă cu o importantă moștenire culturală și naturală. Din punct de vedere geologic, Ținutul Buzăului reprezintă 40 de milioane de ani din evoluția Pământului, relevată în rocile sedimentare și vulcanice din care s-au format Munții Carpați. Vulcani noroioși, focuri vii, munți de sare, chihlimbar unic în lume, sunt doar câteva dintre reperele care spun povestea Ținutului Buzăului.

După depunerea dosarului de candidatură a unui geoparc, urmează o perioadă de evaluare, atât a documentației depuse cât și în teren, realizată de experții UNESCO.

În prezent, în întreaga lume sunt 161 de teritorii din 44 de țări cu statut de geoparcuri internaționale UNESCO. Țara Hațegului este singurul teritoriu din România care deține statutul de Geoparc Internațional UNESCO și, de la obținerea recunoașterii internaționale, în anul 2005, acest statut al său este administrat de Universitatea din București.