Pagini de arhivă: Eliberarea osândiților de la Stănești, la 5 ani după Răscoala din 1907
O pagină sângeroasă din istoria Răscoalei de la 1907 avea să se încheie... la începutul lui ianuarie 1912. Regele Carol I a semnat grațierea de Revelion.
04 Ianuarie 2021, 09:33
În 14 martie 1907, în trei sate din județul Vlașca – Vieru, Hodivoaia și Stănești – s-a ordonat să se pună tunurile pe țăranii care ieșiseră cu furci, topoare și coase să-și ceară drepturile lor. La Stănești, unii dintre soldați, fii de țărani și ei, au refuzat să tragă asupra răsculaților. Au fost deferiți Curții marțiale, condamnați la muncă silnică și trimiși la Ocnele Mari și Târgu Ocna. Stăneștii au fost distruși prin foc și șrapnele. În toamna lui 1911, mamele, soțiile, surorile ostașilor condamnați au înaintat o plângere “la Vodă”, rugând să fie grațiați. Regele Carol I avea să semneze grațierea de Revelionul anului 1912.
Pe 4 ianuarie, 18 dintre osândiții de la Stănești, cei de la Ocnele Mari, au ajuns în gara Giurgiu unde, scrie “Dimineața” din 6 ianuarie 1912, “cetățenii giurgiuveni au și hotărât să le iasă în întâmpinare la gară, spre a le face o manifestație de simpatie. (…) Bieții soldați erau vădit emoționați de această manifestației la care nu se așteptau. (…) Scene duioase au avut lor între ei și familiile lor care îi așteptau în gară”. A doua zi, alți 8 soldați, cei care fuseseră închiși la Târgu Ocna, ajung și ei în gara Giurgiu.
Un text de Simona Lazăr
Foto: Pixabay
