De ce n-a emigrat în Germania poștașul sașilor din Cisnădioara

Autor: 

De ce n-a emigrat poștașul sas? El, care le aducea tuturor din sat scrisoarea cu aprobarea emigrării? La Cisnădioara, satul risipit de exodul sașilor, el a rămas să păstreze ritmul vieții de altădată.

L-am cunoscut pe Michael Henning, poştaşul sas, în pragul unei nopţi de primăvară ca aceasta, spuzită cu stele şi parfumată cu… istorii din satul fondat demult, pe la anul 1190, sub semnul Arhanghelului Mihail. Exodul sasilor, in anii 80-90 a golit si satul acesta, iar interlocutorul meu a avut un rol neasteptat in povestea care i-a dus pe toti. Chiar si pe Erwin, fratele lui mai mic...

Familia lui a plecat, el a rămas. Povestea lui Michael – Mişi, cum îi spun amicii – ne-a copleşit şi, în acelaşi timp, ne-a făcut să ne întrebăm ce s-ar fi întâmplat dacă vreodată, în primii lui ani de lucrător la poştă, ar fi procedat precum personajul lui Fernandel dintr-un vechi film franţuzesc: ar fi rătăcit câte-o scrisoare, cu gândul să o ducă destinatarului abia când va ieşi la pensie, doar pentru a vedea dacă absenţa acelei epistole a schimbat, ori nu, destine…?

Scrisorile pe care Mişi le purta în tolbă, în anii ’80 şi la începutul anilor ’90, aduceau destinatarilor, vecinii lui saşi, o veste multaşteptată, aceea că le-a fost aprobată emigrarea în Germania. Ce s-ar fi întâmplat, oare, dacă măcar una dintre scrisori nu ar fi fost înmânată destinatarului? Măcar aceea care conţinea aprobarea pentru emigrarea mamei lui, a tatălui lui, a fratelui lui mai mic? Foarte strict în ce priveşte îndatoririle lui de poştaş, Michael le-a dat scrisoarea părinţilor şi fratelui lui, care-au plecat mai apoi la Karlsruhe, lăsându-l pe el în sat… De ce n-a vrut Michael să plece cu ei? Nu ne spune… Poate că gândurile erau învălmăşite, atunci. Poate nici acum nu-i este foarte clar de ce a ales să fie, până-n ziua de azi, unul dintre puţinii saşi care mai vieţuiesc în Cisnădioara – vreo sută, din câteva mii!

De ce n-a emigrat? “Tradiţia se păstrează cât e nevoie de ea”

Îl întrebăm pe Michael Henning ce s-a mai păstrat din tradiţiile săseşti, la Cisnădioara? Aşa, cu mâna asta de oameni care nu s-au lăsat duşi în bejenie? “Ceea ce vreţi să aflaţi, trebuia să veniţi acum 27 de ani, ca să aflaţi. Când satul ăsta mai trăia şi funcţionau toate tradiţiile – aşa cum se mai putea, în comunism”, ne răspunde, în vreme ce ne îmbie să gustăm din hencleşul pregătit de soţia lui. “După 1989, 90% din saşii care trăiau în Cisnădioara au emigrat. Și în următorii 25 de ani, până azi, vă daţi seama câţi au mai murit...! Acum, în Cisnădioara, saşi mai sunt în jur de 100. Între ei, mulţi bătrâni şi câţiva copii. Generaţia mea, a celor de 40-50 de ani, nu prea e reprezentată. Cei care mai erau au plecat după Revoluţie, că am mai rămas numai 3-4 familii mai tinere. O dată cu vecinii mei, au plecat din sat şi tradiţiile. O tradiţie se păstrează când e nevoie de ea. În germană se spune «brauchtum»; «brauch» înseamnă a avea nevoie. Nu vreau să spun că noi nu ne-am păstrat tradiţiile, dar în nici un caz nu s-au păstrat pentru a se arăta la TV, ca la muzeu. O tradiţie de care a fost nevoie şi care s-a păstrat a fost cea religioasă. Biserica... Tot ceea ce depinde de funcţionarea unei comunităţi, s-a cam păstrat. Toate sărbătorile se organizează ca înainte, dar mai puţin se merge la biserică îmbrăcat în port tradiţional, doar la sărbătorile mari, de Paşte sau de Rusalii sau la inaugurarea bisericii, după o renovare...”. Michael cunoaşte bine detaliile astea. Doar e “păstrătorul cheii bisericii”. A celei din deal, ridicată de teutoni şi saxoni, dar şi a celei din vale, construită mai încoace şi-n care se află orga, la care tot el cântă duminicile, când se slujeşte.
Ne mai îmbie cu o bucată de hencleş. “E prăjitura tipică săsească. Se face de câte ori vin neamurile din Germania. Hencleşul e, aşa, un fel de purtător de nostalgie. Și ce să le dai la neamuri cadou? Bagă 20 de tăvi de hencleş în portbagaj şi duc în Germania... Mai dau şi la neamurile lor, care n-au putut ajunge până acasă. Când sunt sărbători, sunt şi neamurile pe capul nostru! Aşa că n-am rămas singuri! (râde). Ne vin neamurile foarte des, mai cu seamă în luna mai.. Și nu ştiu cum se face, dar ei între ei, ăştia plecaţi, se pare că se văd mai des în Cisnădioara decât în Germania. Sunt mulţi care mai au casele pe-aicea.. Vin şi trag la casa lor şi le e dulce somnul, ca atunci când erau copii!” Ne povesteşte cum e când vin la Cisnădioara aproape toţi colegii lui de clasă. “Noi am fost 42, din clasa I până la a 8-a. Vă daţi seama, numai ăia când vin şi... pune pe masă, ia de pe masă... Hencleşul e obligatoriu. Și o ciorbă de tarhon! Ei zic că tarhonul din Germania nu e ca al nostru...” Că-i nostalgia gustului de acasă ori că într-adevăr tarhon cu gust ca-n Cisnădioara nu mai găseşti nicăieri, cui îi pasă...

De ce n-a emigrat poștașul sas? Destinul lui era să fie... meșter de cahle

Azi, poştaşul care a dus scrisorile de emigrare saşilor din Cisnădioara – numai lui nu şi-a pus-o pe masă! – nu se-ajunge din salariul pe care-l primeşte. Are trei fete. Casă grea! Și-a făcut, în curte, atelier de cahle de ceramică. A învăţat să le facă de nevoie şi acum e vestit pe şapte văi!
Povesteşte: “După revoluţie, au venit nişte nemţi care au cumpărat o casă în sat şi au vrut să o renoveze aşa cum era ea cândva şi aveau nevoie şi de o sobă de teracotă, ca pe vremuri. Și au umblat prin toată ţara să caute cahle transilvănene în centrele de ceramică. N-au găsit. Și-au dat seama că nu mai produce nimeni aşa ceva manual. Proprietara acelei case făcea terapie prin olărit. Cu argilă. Îngrijea copiii cu probleme psihice, făcând modelaj. S-a hotărât să facă ea cahle. S-a chinuit mult, în Germania. Noi aveam grijă de casa lor şi m-am gândit: ce mare lucru e să faci o cahlă. M-am apucat să fac. Când a auzit, doamna din Germania mi-a trimis cărţi, vreo 10. M--am dus la Corund, unde cunoşteam o familie de olari, şi mi-au arătat cum se face. În vreo 2 ani, am făcut toate greşelile posibile, în anul al treilea am ajuns la faza la care puteam spune că sunt în stare să fac cahle pentru sobă. Proba măiestriei se dă atunci când deschizi cuptorul. Când se face o formă de ipsos, trebuie să ţii seama de procentajul de uscare, umiditatea lutului, cât se micşorează piesa la ardere, pentru că la urmă piesele trebuie să se potrivească. Fiecare piesa are personalitatea ei, când e făcută manual... Tocmai acest lucru dă şi farmecul unei sobe lucrată manaual. Aici, vedeţi, am vechi modele transilvane, cu albastru cobalt pe un fond alb mai vechi. Le am de la clienţi care veneau cu o piesă de teracotă veche, găsită în pod. În general, sunt modele florale şi cu motivul lalelei, crizantemei, garofiţei. Un model e cu un strugure care parcă «izvorăşte» dintr-un snop de grâu, e un simbol biblic, cu pâinea şi vinul. Când se zideşte soba, mai apare un model floral care arată a soare sau o frunză de brad. Soarele e viaţa, bradul – veşnicia. Nu pot face multe sobe. Dacă fac 5-7 sobe într-un an, e mult”.

De la scrisori de dragoste, la facturi

Revenim la imaginea cu Fernandel. “Îmi amintesc... filmul a fost şi-n Cisnădioara, când eram copil. Dar e aproape o crimă ceea ce a făcut poştaşul lui Fernandel: să nu ducă scrisoarea. Dar ştiţi ce e curios? Povestea lui s-a întâmplat de-adevăratelea aici, în Cisnădioara, prin 1979. O poştăriţă s-a lăsat convinsă de cineva care a pus ochii pe un bărbat care avea o prietenă în Germania... Femeia nu voia ca omul să se încurce cu nemţoaica şi poştăriţa a ajutat-o: n-a trimis scrisorile lui mai departe şi a oprit şi scrisorile venite de dincolo. Și acea persoană care s-a înţeles cu poştăriţa a reuşit să pună mâna pe acel bărbat. S-a aflat târziu, după ce au avut copii!...”

Munca lui de poştaş... Ce era ea, mai demult? Ce este astăzi? “Scrisori... În vremurile acelea, când dădeai o scrisoare cuiva, erai sigur că omul se bucura. Azi, ducem numai veşti rele: banca, fiscul... Cel mai mult s-au bucurat în 1989, când primeau aprobarea să emigreze în Germania. Era aproape o sărbătoare pentru ei. Dădeau chiar şi un ciubuc poştaşului care le aducea cartea poştală de la Miliţie. Pe cartea poştală scria: «S-a aprobat dosarul dvs. de emigrare, vă rugăm să vă prezentaţi la Miliţie, serviciul paşapoarte, în data..., ora... Era o ştampilă tip pentru toţi. Atunci, oamenii erau cei mai fericişi. Primim şi acum scrisori pentru noi. Ne bucurăm când ne ducem la cutia poştală, deşi... acum, mai mult bagă alţii reclamele. Știţi ce mă întreb: cum ar fi fost să-i aduc fetei mele o scrisoare de la un băiat? Dar nu a fost cazul, pentru că atunci când au ajuns fetele mele la vârsta să primească scrisori de la băieţi, deja comunicau prin SMS. Nu voi şti niciodată ce aş fi putut simţi, ţinând în mână scrisoarea unui băiat pentru fata mea. Scrisoarea, în sine, şi-a pierdut utilizatorii... Sunt ce am fost cu mare plăcere: poştaş. Să am de-a face cu oamenii a fost pentru mine o plăcere. Dar serviciile poştale clasice au dispărut, cine mai scrie o scrisoare? Azi, nu mai ducem scrisori de dragoste, dar ducem facturi de speriat oamenii. Practic o meserie care îşi pierde o bună parte din sens, datorită avansului tehnologiei. Munca la Oficiul Poştal este, pentu mine, o pasiune pe care încerc să o aduc în mileniul 3. De când m-am angajat la Poşta Română, n-am crezut că durează mai mult de 5 ani. Acum, la fiecare 5 ani, îmi reînnoiesc speranţa”...

Oprim reportofonul. Computerul poştaşului Mişi dă un semn. Un mesaj de la fratele Erwin. O dată cu vara, rând pe rând, saşii se vor întoarce acasă. Pentru câteva zile...

Articolul ăsta are și un post-scriptum - ca o scrisoare parfumată:

În primul weekend din august, 4-6 august 2017, Sibiul va fi gazda celei mai mari înâlniri a sașilor, care va întrece ca amploare toate evenimentele de acest gen organizate vreodată în Transilvania. Cu această ocazie, sunt așteptați să revină acasă cel puțin 10.000 de sași, care vor fi prezenți la evenimente alături de numeroase formații de dansuri, fanfare și asociații din Transilvania, Germania, Austria, SUA, Canada. „Acasă în lume, cu inima în Transilvania” este motto-ul sub care se vor reuni anul acesta sașii reîntorși în Transilvania și toți cei care vor să li se alăture.

Te-ar putea interesa și

Ce meserii ar fi avut reginele României, dacă nu ar fi fost... regine?

Regina României a intrat în „mănăstirea interzisă femeilor”. Ce lucru uluitor s-a întâmplat după aceea

Regele Mihai - 95 de ani. Născut sub steaua Antares, „steaua regilor”. Horoscopul unui monarh

REPORTAJE

Meniul unei nunți regale ca-n povești. De la caviar de Vâlcov la sărmăluțe românești
Meniul acestei nunti impleteste povestea regala cu cea rurala, trainica, romaneasca. Trei zile a nuntit Sinaia cand s-a
Gheorghe Caranda, primul erou aviator român
Gheorghe Caranda zburase alaturi de printul George Valentin Bibescu, alaturi de Aurel Vlaicu si de alti cativa pionieri
Surogatele de cafea, la țăranul român. Coajă de pâine, cartofi, rădăcină de topinambur, de cicoare sau de andivă (câteva rețete)
Surogatele de cafea au fost când modă, când necesitate, într-o societate marcată de lipsuri
Ziua Universală a Iei – tradiţia românească de o frumuseţe unică
Sâmbătă, 24 iunie, în România şi în comunităţile româneşti din întreaga lume a fost
Două escroace internaționale, prinse la Piatra Neamț
Se aciuiasera, de cateva luni, in Tinutul Neamtului, pacalind ba cate un staret de manastire, ba un flacau de insurat.
Primele alegeri locale din România Mare. Unde era „izvorul fraudelor electorale”?
Primele alegeri de dupa Marele Razboi de Reintregire a Neamului, cele din 1922, s-au facut fara a avea o unitate, in
Actul de „naștere” a mititeilor cu bicarbonat de sodiu - o scrisoare de la 1920
Mititeii cu bicarbonat de sodiu au început a se prepara la noi pe la 1900. Într-o listă din 1902, cu
Ieftinirea traiului. Case de 8.000 de lei şi micșorarea prețului la pește și pâine. Vechi reţete împotriva sărăciei
IEFTINIREA TRAIULUI a fost preocupare constanta a guvernelor si parlamentelor care au condus tara in ultimii
Culorile Marţialităţii. Splendoarea uniformei dinaintea Marelui Război (VIDEO)
Prestigiosul Muzeu National Cotroceni si-a facut mai mult decat o datorie de onoare vernisand, la 10 Mai, de Ziua
Semnele cerului pe ii şi pe poale
Cândva, portul popular făcea parte din viaţa de zi cu zi a românilor, iar gospodinele se întreceau
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Cupa Satelor la oină, în 8-10 septembrie la Negrilești
Oina este sportul național, iar prima atestare a jocului apare în hrisoavele din secolul al XIV-lea. Era cunoscut
Și oamenii mari sunt oameni: Harap Alb la 140 de ani!
Basmul ”Povestea lui Harap-Alb” a fost scris de Ion Creangă și a fost publicat pentru prima oară la 1
Și oamenii mari sunt oameni: Rebela care i-a dat chip și glas Ecaterinei Teodoroiu
Actrița Stela Furcovici a rămas în amintirea publicului cinefil din România datorită rolului principal
Președintele Klaus Iohannins: „Să onorăm Imnul Naţional - catalizator al coeziunii naţionale şi sociale”
Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, sâmbătă, un mesaj cu ocazia Zilei Imnului Naţional al României.
Și oamenii mari sunt oameni: 100 de ani de
Prin 1867, adică la 17 ani, Mihai Eminescu ducea o viață romantică, adică nestatornică. Plecase de acasă și acum
Tragedie mare! O cântăreaţă de muzică populară a murit la câteva ore, dupa ce soţul ei a făcut atac de cord
Cantareata de muzica populara Emilia Bubulac s-a stins din viata astazi. Artista avea 60 de ani si a suferit un atac de
„Zmeii” ageri din Smeeni! Cea mai vârstnică biciclistă (80 de ani) și cel mai bătrân conducător de ATV (92 de ani) - VIDEO
Smeeni este o localitate din judetul Buzău, care a devenit populară grație sătenilor care o însuflețesc. Și mai
Traian Vuia, bănățeanul care a dovedit lumii că mașina-zburătoare nu e o utopie
Se zice că… "Banatu-i fruncea!"... Așa-i, așa-i! Că nu-i altul ca bănățanul nostru, Traian Vuia, care arăta
Și oamenii mari sunt oameni: De la mahala la simezele Europei
Nicolae Grigorescu s-a născut pe 15 mai 1838 și este primul dintre fondatorii picturii române moderne, urmat de
Și oamenii mari sunt oameni: Nicolae Iorga – copilul precoce
Spiritul nonconformist al lui Nicolae Iorga se manifestă încă din primii ani de viață, iar acest fapt va deveni
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Fraţii Petreuş au purtat în suflet satul natal, Glod, indiferent de locul în care au poposit
Născuţi pe meleaguri maramureşene, fraţii Ştefan şi Ion Petreuş au îndrăgit muzica din anii nevârstniciei.
Au trecut 7 ani de la dispariţia Valeriei Peter Predescu
Valeria Peter Predescu s-a născut în octombrie 1947, la Telciu, judeţul Bistriţa-Năsăud. A debutat în 1971,
Sofia Vicoveanca a primit în dar un timbru vocal inconfundabil după ce a devenit mamă
Sofia Vicoveanca s-a născut la 23 septembrie 1941 în comuna Toporăuți, în inima Bucovinei. A avut o
Maria Ciobanu încânta musafirii părinţilor în copilărie
S-a născut pe plaiuri vâlcene şi este îndrăgită de românii din toate colţurile lumii. Maria Ciobanu
Gheorghe Zamfir şi Dumitru Fărcaş, “duel” pentru premiul I în perioada studenţiei
În perioada studenţiei, între Gheorghe Zamfir şi Dumitru Fărcaş exista o mare concurenţă chiar dacă
Lioara, însurăţirea fetelor de pe Valea Crişului Negru
Cine n-a auzit şi n-a îndrăgit minunatul cântec “Lioară, Lioară” interpretat de Florica Bradu?
Elena Roizen, vocea care ne-a adus Dobrogea aproape
Elena Roizen s-a născut la 1 februarie 1945 la Ovidiu, judeţul Constanţa şi a debutat în 1965 la Radiodifuziunea
Daciana Ungureanu aşază simbolistica tradiţională pe vase din lut
Poposesc, deseori, la Novaci – Pociovaliştea – într-un univers tainic, într-o lume conturată cu
Biserica din Dretea, o bijuterie a meşterilor ţărani de odinioară, în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului
Din vechime, meşterii lemnari au creat cu un rafinament aparte biserici din lemn. În jurul bisericilor s-au
Daniela Condurache a visat de mică să devină artistă
Interpreta Daniela Condurache s-a născut la 23 mai 1962 în localitatea Stănceşti, judeţul Botoşani. A avut o
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Biserica de lemn din Poarta Sălajului - monument istoric de secol XVII, distrusă de furtună
Biserica de lemn din Poarta Sălajului, monument istoric de secol XVII, a fost puternic avariată de furtuna de duminică
„Ora de caligrafie” cu personalități de seamă ale României
Elevi ai Şcolii Gimnaziale nr. 1 „Sfinţii Voievozi” din București au participat, marți, împreună cu
Expoziţia de fotografie Interludii a artistului Cornel Brad
Muzeul Naţional Cotroceni în colaborare cu Igloo Media organizează miercuri, 13 septembrie a.c., ora 18.00
CineSat, Festival de film românesc în Argeș
În comuna Lerești din județul Argeș va avea, în perioada 8 – 13 august, o nouă ediție a Festivalului
65! Bilanțul negru al tragediei de la #Colectiv. Răzvan s-a SINUCIS! (VIDEO)
UPDATE: La 21 de luni de la pierderea ăn incendiul de la #Colectiv a iubitei lui, Tina, Răzvan, deși supraviețuise
A murit încă o îndrăgită interpretă a anilor 80
S-a stins din viață duminică, la numai 49 de ani, interpreta care făcea furori pe scenă și pe micile ecrane, la
Satul de marmură - povestea tristă a unui sat unic în România
Povestea satului Alun din Ţinutul Pădurenilor este impresionantă şi întăreşte convingerea că "veşnicia s-a născut
Sibiu: Peste 200 de copii şi tineri se întrec la Olimpiada meşteşugurilor tradiţionale
Peste 200 de copii şi tineri din ţară şi din Republica Moldova şi Bulgaria se întrec, începând de
Filosoafa franceză Anne Dufourmantelle a murit încercând să salveze de la înec nişte copii
Filosoafa şi pishanalista franceză Anne Dufourmantelle, în vârstă de 53 de ani, s-a înecat
Victime ale mafiei lemnului, doi polițiști au fost uciși, de la începutul acestui an
Joi seara, un polițist a fost înjunghiat în gara Burdujeni, din Suceava. La începutul acestui
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Și oamenii mari sunt oameni: Haiduc de București
În Bucureştiul de altădată legea era a celor bogaţi, prea puţini dintre săraci având vreo şansă la o viaţă
Topul celor mai înalte cruci din România. Una dintre ele se află în Cartea Recordurilor (FOTO și VIDEO)
Sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci – 14 septembrie – e prilejul fericit să vorbim despre... cele mai
Cele mai frumoase mesaje și urări de SFÂNTA MARIA!
Peste 2 milioane români își aniversează ziua onomastică cu ocazia zilei de 8 septembrie Sfânta MARIA.
Lacul Cinciș, cel bântuit de legende (VIDEO)
N-ar fi fost prima dată când amenajarea unui lac de acumulare ducea la strămutarea unor localități, așa că cele
Șinca Veche - de la templu dacic la altar creștin
Șinca Veche este un străvechi sat românesc de la poalele munților Făgăraș, cu un peisaj care îți taie
„Micul Gibraltar“ de pe Dunăre și legendele sale
Cândva era considerată paradisul fiscal al României, astăzi este doar o insulă abandonată în mijlocul
Colonada staţiunii Buziaş – o construcție unică în România, închinată împărătesei Sissi
Buziaş, stațiunea care astăzi trăiește din amintiri a reprezentat cândva o emblemă a Banatului, unde obişnuiau să
Străzile poleite din Baia Sprie – rămășite ale
Pare o poveste, însă în țara noastra, unde rar găsim drumuri astfaltate ca la carte, de care să fim
6 cele mai bizare mituri despre botez, la români
Botezul este un ritual creștinesc de primire a cuiva printre credincioșii bisericii. Se spune că în cadrul
Catastiful eroilor de la Mănăstirea Tabăra. Măicuțele au ascuns timp de 50 de ani lista ostașilor români
Bănuite de colaborare cu "fasciştii romăni", măicuţele dintr-o mănăstire basarabeană au ascuns, timp de 50 de ani,
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10

ULTIMELE ŞTIRI

Două drumuri de legătură între Oradea şi comune limitrofe vor fi reabilitate

 

Viceprimarul municipiului Oradea, Florin Birta, alături de primarii din ...

Jurnaliştii Radio Chişinău, parte a echipei Radio România

Incepând de astăzi, 13 jurnalişti de la Radio Chişinău participă la un ...

Consumul de miere în România este de trei ori mai mic decât media europeană

Consumul de miere în România este de 500-600 de grame pe locuitor ...

Furtuni violente în vestul țării. Bilanțul este catastrofal

8 morți și 68 de răniți.

Update: Numărul victimelor în urma futunii ...

Sărăcia, abuzul și dizabilitatea, principalii factori ai separării copiilor de familie

9.614 copii au fost separaţi de familie în ultimul an, aceştia fiind daţi ...

Fructele vor fi în centrul atenției, la Bistrița

Staţiunea de Cercetări Pomicole din Dealul Târgului - Bistriţa Năsăud va ...

”Noaptea Liliecilor” la Grădina Botanică din Cluj-Napoca

 

”Noaptea Liliecilor”, un eveniment de popularizare a ...

Petre Daea a discutat cu Ambasadorul Statului Qatar despre sectorul ovin

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, s-a ...

„Ziua Porumbului” cu producții record în județul Ialomița

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, a participat joi (14 ...

17 septembrie - Ziua Internațională a Donatorilor de Celule Stem Hematopoietice

Pe 17 septembrie este marcată în toată lumea Ziua Internațională a ...

Începe Târgul ”Gaudeamus Carte Şcolară”

 

Cea de-a XV-a ediţie a Târgului ”Gaudeamus Carte ...

Crește numărul produselor tradiţionale atestate în județul Covasna

 

Peste 20 de produse tradiţionale au fost atestate în ultimii trei ...

Reuniune de succes a difuzorilor publici din întreaga lume

La Casino Sinaia, s-a încheiat cea de-a 26-a Conferinţă PBI 2017 (Public ...

Radio România – punct nodal pe un Drum al Mătăsii informaționale

Astăzi, la hotel Palas - Sinaia, în prezenţa Ministrului Culturii și ...

Congresul Internațional al Muzeelor la Slobozia

 

Muzeul Național al Agriculturii din Slobozia vă invită, în ...

REŢETE DE SUFLET

Cartofi aromați cu paprika, la cuptor (rețetă ardelenească)
Încet, dar sigur, cartofii s-au strecurat în toate gospodăriile şi sunt de foarte multe ori la
Borș mănăstiresc, ca la Căldărușani (rețeta părintelui Dionisie)
Ca de fiecare dată, vă îndemn a afla adevăratele retete romanesti de post în mănăstirile noastre cele
Supă de pește dreasă cu ou și lămâie (rețetă de la Muntele Athos)
Chiar dacă femeile nu au voie să intre la Muntele Athos, rețetele Sfântului Munte ajung uneori până la ele.
Supă gospodărească (rețeta lui Constantin Bacalbașa)
La inceputul secolului XX si in special in perioada interbelica, bucataria romaneasca era in pas cu tendinţele
Imam baialdî (rețeta dobrogeană a lui Constantin Bacalbașa)
Nu e gospodină în Dobrogea sau în tot întinsul sudic al României care să nu știe să gătească
Macaroane milaneze (rețetă din Epoca de Aur)
 Macaroane milaneze... ca-nainte de 89! Nu cred ca pe vremea "Epocii de Aur" să fi fost vreo criză la macaroane.
Sărmăluțe de miel în frunze de tei (rețetă veche din satul românesc)
Sarmalute de miel, în frunze de tei! Nu se putea rețetă mai „de sezon” ca asta! Pentru că tocmai m-a
Supă cu „pernițe” (rețeta Mariei Comănelea din Prejmer)
La Prejmer inca se mai pastreaza retetele de odinioara. Mancaruri pe plita, din ingrediente aflate la indemana in
Pui cu aguridă - rețeta Ecaterinei Steriady, de la 1871
Nu știu domniile voastre ce vă amintiți din copilăriei, dar mie îmi sunt dragi... gusturile bucatelor bunicii.
Mușchi de vacă cu smântână - rețeta Ecaterinei Steriady, de la 1871
Fiind azi o sfântă zi de duminică și plăcându-le românilor a se-nfrupta din carne într-o zi ca
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Nunțile miezului de vară și-o rețetă neobișnuită, de purcel împănat cu boabe de strugure
Exista un moment cu totul special in vara cand nuntile intra intr-o rotire fara sfarsit. Fara sfarsit am spus? Nu, nu
Rețeta de suflet. Firul de indrușaim
Plimbare leneşă pe străzile pieptişe ale Chorei. Peste capetele de ţiglă roşie ale caselor îndesate unele
Rețeta de suflet. Un gând de Înălțare
Pe-acasa pe la noi, in Moldova bunicilor, ziua de Ispas trecea cu oua rosii, cu ceapa si usturoi verde, cu o pulpa de
Rețeta de suflet. Plăcinte coapte în „ler”
În ler – cuptorul tradiţional al moţilor – se fac «şi pânea, şi prăjiturile, şi
Rețeta de suflet. De la „crudivorism” la „raw vegan”
Cine îşi imaginează că dieta vegană fără foc (raw vegan) este o invenţie – şi o cucerire - a timpului pe
Rețeta de suflet. Poveste de la conac
S-a intamplat sa gasesc intr-o zi, in galantarele unui supermarket, potarnichi. Pasaruici mari abia cat pumnul unui
Rețeta de suflet. Marea bucătărie uitată a Ardealului
Gastronomia Ardealului a fost, în istorie, unul dintre marile câştiguri ale artei culinare. Ceea ce avem de
In Evul Mediu, primele reţetare care apar sunt in strănsă relaţie cu cărţile de medicină. In "Antidotarium Mesuae"
Rasfoiesc, cu placerea de a descoperi gustul altei epoci, paginile unei carti de Constantin Bacalbasa. Tiparita inainte
Rețeta de suflet. O ciorbă și legenda ei
Creatorii de rețete (tradiționale!), ca și creatorii de folclor, nu sunt numai apanajul unui timp care a trecut. Un
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10

TRADIŢII

Motivele pentru care colindele ne rămân în minte
Unul dintre cele mai bune lucruri care au legătură cu sezonul sărbătorilor de iarnă este reprezentat de muzica
Biciul Sfântului Ilie - tradiții și credințe din mijlocul verii
Despre Sfantul Ilie (pomenit de Biserica Ortodoxa la data de 20 iulie) se spune ca este singurul care s-a urcat la cer
Sfinții Apostoli Petru și Pavel, o sărbătoare a agriculturii
Pe data de 29 iunie, în fiecare an, se sărbătoresc Sfinții Apostoli Petru și Pavel. Cei doi apostoli sunt
Obicei unic în România de RUSALII: Ce este udatul nevestelor?
Rusaliile sunt prăznuite în fiecare an la 50 de zile de la sărbătoarea Sfintelor Paşti. Rusaliile vor fi
Rusaliile, un spectacol aparte al obiceiurilor românești
La 50 de zile după Paști se sărbătoreste minunea Pogorării Duhului Sfânt peste Apostolii Domnului, cărora le-a
Sfinții Mari Împărați și întocmai cu Apostolii, Constantin și mama sa Elena
Pe data de 21 mai, în Biserica Ortodoxă, se face pomenirea Sfântului Constantin și a mamei sale Elena.
Sfântul Gheorghe, patronul naturii înverzite
Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este unul dintre cei mai importanți sfinți în calendarul creștin-ortodox. El
Săptămâna Patimilor
Acestea sunt ultimele zile din Postul Paștelui, iar creștinii retrăiesc tensiunea clipelor de la sfârșitul vieții
Lăzărelul, sâmbăta învierii lui Lazăr
Săptămâna dinaintea Floriilor este numită „a Floriilor”, ziua cand florile, plantele de orice fel
Floriile, sărbătoarea Renașterii
De Florii, una dintre marile sărbători ale lumii creștine, elementele creștine și precreștine se îmbină în
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
”Face umbră pământului degeaba„
Zicem, câteodată, fiind excesiv de critici la adresa cuiva ce ni se pare că pierde mult timp nefăcând nimic
”Leneșul mai mult aleargă”
Cum o fi asta?! După ce că leneșul este leneș, cum să alerge așa de mult încât să i se ducă buhul de
”Hoțul cu un păcat, păgubașul cu mai multe”
Mda! Am citit odată că un asemenea proverb trebuie să-l fi inventat un mare hoț ce s-a pomenit vorbind pentru a se
”Năravul din fire, n-are lecuire”
Da, un viciu persistent în viața noastră ar putea însemna o nărăvire la obiceiuri nu tocmai ortodoxe sau
Nu râvni la bunul altuia
Practic, proverbul acesta, derivă din cea de-a zecea poruncă sfântă și care te îndeamnă... ” Sa nu
”Mi-am răcit gura de pomană”
Sau, ți-ai răcit gura degeaba, sau și-a răcit gura de pomană, iată vorbe rostite de cei ce vor constata de-alungul
”Când ne-o fi mai rău să ne fie ca acum”
Nu cunosc vreo vorbă care să mă intrige mai mult ca aceasta! Păi, cum să pot să o accept, așa cum vine ea din
”Când omul cade, îi piere și umbra”
Rostesc vorba aceasta și îmi vine brusc să mă uit în spate, sau în lateral; de mult nu mai știu dacă
”Rău cu rău dar mai rău fără rău”
Păi, da, este un lucru dovedit că trăind lângă un om rău, mult timp, când acesta dispare, toate
”Vecinul de lângă casă niciodată nu te lasă”
Iată un proverb care te face să zâmbești, de cum îl rostești, mai ales dacă ești de pe la țară! Cei care
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Olăritul – meșteșugul tradițional ce se zbate între viață și moarte
Olăritul este un meșteșug tradițional românesc moștenit încă din neolitic, prin care pământul, apa și
Ceramica de Horezu, marcă identitară a românilor
Un meşteşug tradiţional unic, practicat atât de bărbaţi, cât şi de femeile din partea de nord a judeţului
Moara de apă din Topleţ macină porumb la Muzeul ASTRA
În luna iunie a anului trecut, două mori din patrimoniul Muzeului ASTRA, una de apă şi alta pe tracţiune
Micii mari meşteşugari din nou la Sibiu!
În perioada 29 iulie - 2 august 2015, Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului găzduieşte cea de aXX-a
Semne în lemn de Maramureș
Cadre pentru ușă, poartă, fereastră. Mii de troițe din lemn. Mult lemn. Pentru o viață și pentru mai multe vieți.
„Stuful românesc e beton”... pentru constructorii de case din Europa
Delta Dunării este cea mai mare rezervație naturală din Europa. In anul 1991 a dobândit recunoașterea
Mobilă pentru totdeauna
Meșterii satului de odinioară creau obiectele necesare gospodăriilor sătești. Fiecare obiect poartă denumiri arhaice de
Civilizaţia rurală a lemnului
Lazile de zestre, dulapurile, blidarele, culmile de pat etc., aceste obiecte pline de farmec si mister, realizate de
Ţesutul, artă şi meşteşug
Fragmente de tesaturi au fost descoperite datand inca din epoca bronzului pe teritoriul tarii noastre, mai precis
Să învârtim iar roata olarului
Olaritul reprezinta o indeletnicire pe care noi romanii o mostenim din adancul timpurilor, de la indepartatii nostri
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Noul Pavilion Muzeal Multicultural de la Muzeul Astra din Sibiu
La sfârșitul lunii noiembrie s-a finalizat componenta proiectului Patrimoniu Deschis care prevede construcția
Povestea lăzilor săseşti din Transilvania ajunge în capitala ţării
Fiind gândită de la început ca o expoziţie itinerantăPovestea lăzilor săseşti din Transilvania
”Lada cu zestre. Nunta în tradiţia şi cultura din Nordul Rusiei”
Expoziţia ”Lada cu zestre. Nunta în tradiţia şi cultura din Nordul Rusiei” se va deschide joi,
Sărbătoarea Zaibărului şi a Prazului”, în municipiul Băileşti
Primăria Municipiului Băileşti, Consiliul Local Băileşti şi Casa de Cultură „Amza Pellea” organizează, pe
Global Mindscape, în parteneriat cu Muzeul Municipiului Bucureşti, Complexul Naţional Muzeal ASTRA Sibiu şi
Cea de-a şasea ediţie a Divan  Film Festival a ajuns la final
Duminică, 30 august, s-a încheiat cea de-a șasea ediție a DivanuluiDegustătorilor de Film și Artă Culinară,
Festivalul ,,Tarafuri şi Fanfare
Primăria Municipiului Craiova şi Asociaţia Mişcarea de Rezistenţă organizează astăzi, cea de-a X-a ediţie a
Târgul Comunităţilor Rurale, editia a III-a
O zonă pe care multă lume încă nu o cunoaşte, va fi ,,expusă” în acest sfârşit de
Festivalul Tarafuri şi Fanfare, ediţia a X-a
Complexul Naţional Muzeal ASTRA Sibiu, Asociaţia Mişcarea de Rezistenţă şi Asociaţia Culturală GRIGORE LEŞE
Festivalul Naţional al Tradiţiilor Populare
Unicul festival din ţară ce reuneşte tradiţii, arte şi realităţi culturale din ţară şi din străinătate, se
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10

CALENDARUL TRADIŢIILOR POPULARE

Decembrie
Sfaturi generale: Anul se sfârşeşte şi gazda trebuie să se îngrijească de toate, să vadă dacă nu s‑a adunt
Noiembrie
Sfaturi generale: Puneţi sălcii; gunoiţi pomii; acoperiţi pomii mai gingaşi, îngropaţi via; curăţiţi pomii de
Octombrie
Sfaturi generale: Săpaţi gropi prin livezile umede; puneţi gunoi pe câmpurile cu trifoi, curăţiţi pomii de
Septembrie
Sfaturi generale: Araţi câmpurile de grâu şi semănaţi-le până pe la 13. Sămănaţi încă varza
August
Sfaturi generale: Araţi pentru sămănăturile de iarnă şi zdrobiţi glodurile de pe camp. Puneţi gunoi pe
Iulie
Sfaturi generale: Semănaţi pentru a doua oară spanac şi varză, udaţi straturile cu apă de vale, dacă este secetă.
Iunie
Sfaturi generale:  Când e zăduf, scuteşte vitele, adăpostindu-le la umbră. Oculează pădureţii mai bine
Mai
Sfaturi generale: În mai semănaţi in, ca din două semănături să vă iasă cel puţin una: cânepa se seamănă
Aprilie
Solomon a făcut ca luna lui april e jumătate cald şi numai jumătate frig, ca să poată oamenii samana pământul, să
Martie
Mart e cea mai nesănătoasă lună; mart se numără din ziua de Sf. Toader şi ţine mai tot postul. În ziua ceea
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Iarna
Tradiţii:   Iarna se numeşte tot răstimpul cât ţine omăt. Ea se începe la Sf. Nicolae şi durează până la
Toamna
Tradiţii:   Toamna se începe de la Sf. Maria Mică şi durează până la Sf. Nicolae, 6 decembrie. Când tună
Vara
Tradiţii:   Vara începe cu Sf. Onofrei şi durează până la Sf. Maria Mică, 8 septembrie. Miezul
Primăvara
Tradiţii:   Primăvara se începe, după unii, cu prima lune din martie, după alţii când se sfârşesc zilele
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
Cum măsurau sătenii timpul
Măsurarea timpului pentru țăranul de odinioară nu se facea exact și precis ca astăzi. ”Timpul Țăranului este mai puțin
Momentele zilei
Înainte de răsăritul soarelui Ȋn popor se spune că trebuie să te scoli înaintea soarelui, căci e păcat să răsară
«
»
  • 1
  • 2