10 Mai 1881. Regatul României, regele și coroana lui - mărturii din scrisorile lui Carol I

Autor: 

10 Mai 1881. Este a treia oară când în istoria României moderne data de 10 Mai e fixată în calendar cu litere de aur. A fost mai întâi 10 Mai 1866 - când, la puțină vreme după ce ajunge în Principatele Românie, prințul german venit de la Sigmaringen, Carol, depune jurământul de credință față de noua sa țară, dinaintea membrilor Parlamentului. 10 Mai 1877 - după ce cu o zi înainte deputații și senatorii români aprobaseră în unanimitate moțiunea de declarare a independenței țării față de Imperiul Otoman, Principele Carol I semnează actul care consfințește Independența. 10 Mai 1881 - țara devine oficial Regatul României, iar conducătorul ei, cel dintâi rege.

S-a scris mult despre acest moment din 1881. Au făcut-o jurnaliștii vremii, dar și cei ai timpurilor noastre. Au scris istoricii și analiștii politici. Au consemnat evenimentul contemporanii lui, oameni politici și de spirit. Mai puțin au fost făcute însă publice cele mai intime gânduri ale principalului protagonist al zilei de 10 Mai 1881 - însuși Regele Carol I. Discursul lui politic era public. Gândurile pe care le trimitea însă la Sigmaringen, în lungi scrisori adresate familiei sale și mai ales fratelui mai mare, Leopold, principele de pe tronul din „castelul acvilei negre” de la izvoarele Dunării, gândurile acelea ne-au fost multă vreme necunoscute. Cercetate ani la rând chiar în arhiva de la Sigmaringen, traduse în limba română de unul dintre istoricii care îl cunoaște azi până în profunzime pe cel dintâi dintre regii noștri, ele au văzut lumina tiparului cu câțiva ani în urmă. Conf. univ. Sorin Cristescu poate să-ți spună cu precizie ce ascunde fiecare linie, fiecare buclă din scrisul Regelui Carol I, iar traducerea acestor scrisori personale ale conducătorului care a avut cea mai lungă domnie din istoria românilor (48 de ani) e o adevărată mină de aur. 

Te-ar putea interesa și 150 de ani de la Legea electorală a lui Carol I. Cum erau votați aleșii, la București, în 1866

În dialogurile pe care le purtam pe holurile Bibliotecii Academiei Române, în pauzele noastre de cercetare - fiecare după tema și interesul său de moment - profesorul Cristescu îmi spunea că istoria din spatele Istoriei (mari, fastuoase) e adeseori mai fascinantă. Înțelegi mai ușor marile momente, le jalonezi mai bine, atunci când ai la îndemână reperele-sincron ale istoriei „mici”. Scrisorile personale ale unui rege, bunăoară.

 Vom face, în cele ce urmează, o selecție din câteva scrisori (cu mulțumiri Editurii Paideia pentru gentilețea de a ne permite citarea lor). Nu înainte însă de a fixa o anumită specificitate a contextului: Născută în septembrie 1870, primul și unicul copil al cuplului Carol I - Elisabeta, Maria, cunoscută și sub numele de Măriuca sau „Prințesa Soare” se stingea din viață la numai 4 ani, după ce se îmbolnăvise de scarlatină. Se punea deja problema succesiunii pe tronul de la București și unul dintre cei trei fii ai fratelui Leopold avea șanse să fie eligibil. Înțelegem, deci, de ce scrisoarea lui Carol din 15/27 februarie 1881 conținea și următorul gând:

„Prin reglementarea succesiunii la tron care a fost acceptată cu satisfacție de toate marile puteri, copiii tăi sunt în prim-plan mai mult ca niciodată” - scria el, neliniștit de o „poznă” a nepoților princiari, care-și făceau studiile la Dusseldorf. Aceasta este însă și prima scrisoare în care Carol spune clar că nu întâmplător a ales pentru încoronarea ca rege data de 10/22 mai 1881 - „o zi cu multiple semnificații” (și noi am făcut referite la ele în începutul acestui articol - deși, zice el mai încolo, „mulți doresc un termen mai apropiat, de teamă că s-ar putea întâmpla ceva între timp”.

40 de zile mai târziu, la 27 martie/8 aprilie 1871, temerile lui Carol I sunt departe. Încă din debutul scrisorii își exprimă satisfacția că lucrurile s-au așezat pe făgașul dorit: 

„Mai repede decât aș fi bănuit eu însumi s-a realizat actul fundamental ce încheie o perioadă de lupte grele și care conferă țării mele poziția cuvenită întregii Europe. Într-adevăr, după 15 ani de domnie, iată un rezultat strălucitor cu care se poate mândri Casa noastră și care te poate mulțumi în mod special pe tine, pentru că într-o bună zi unul din fiii tăi va fi chemat să preia această frumoasă și nobilă moștenire”.

Te-ar putea interesa și Eroii de la 1877 - Cine a luat steagul turcesc de la Grivița? Între adevăr și mistificare

Atunci când Principele Carol, al doilea născut al conducătorului de la Sigmaringen, fusese ales pentru tronul de la București, atunci când acesta depusese jurământul de credință față de poporul român și încă o dată când se căsătorise cu Elisabeta de Wied, un lucru fusese dinainte stipulat și acceptat: toți copiii tânărului principe vor fi botezați în credința țării. Adică în cea ortodoxă. Se dorea de la început ca pe tronul de la București să se înfiripe o casă regală de sorginte românească - prin credință - chiar dacă de sânge străin. Moartea Măriucăi și imposibilitatea Elisabetei de a mai aduce un copil pe lume aveau să amâne acest gând al politicienilor de la București. Succesiunea la coroană avea să se facă tot dinspre Principatul de Sigmaringen, așa că e de înțeles de ce Carol I se raportează, atunci când spune „Casa noastră”, tot la familia din care se trăgea. Nu avea încă o conștiință a unei „case românești” (dar asta avea să se construiască, să se cimenteze în timp). Câteva paragrafe mai jos, rugându-l pe Leopold să vină la „marele eveniment” neapărat „împreună cu cei trei fii ai tăi și cu Fritz al nostru (n.n. - Ferdinand, cel „țintit” pentru succesiune)”, Carol insistă: „Noi și alături de noi toată România așteaptă  (...) să fiți în mijlocul nostru în acea zi memorabilă (...) ca fiecare să vadă cu ochii lui că dinastia românească nu depinde doar de viața mea. Această chestiune are cea mai mare amploare și însemnătate și reprezintă sancțiunea reglementării succesiunii la tron”.

Te-ar putea interesa și Mărturii din presa vremii: cum au sărbătorit românii jubileul Unirii de la 1859

În aceeași lungă epistolă din 27 martie/8 aprilie 1881, cel care avea curând să devină întâiul rege al României scrie: „Entuziasmul care domnește în toată țara este de nedescris, iar omagierile, într-adevăr emoționante, nu se mai sfârșesc. Suntem aproape sufocați de de felicitări (...). Pe lângă toate acestea merg înainte afacerile statului, acum mai mult ca niciodată...” Țara abia ieșită dintr-un război crâncen dar cu rezultate mult-așteptate (re)devenea un mecanism bine uns. Un mecanism „nemțesc”, ar zice cineva, cu referire la originile curajosului principe. Sever și sobru, încă din anii tinereții, Carol I are doar o singură strângere de inimă, legat de organizarea evenimentului: cum să-l așeze în echilibru între cutumele occidentale (pe care le respectase toată viața) și cele orientale (specifice țării pe tronul căreia se așezase). „dacă va fi încoronare, mirungere sau cine știe ce altă ceremonie, asta încă nu s-a fixat. Pentru cea dintâi insistă Camerele, dar eu mă voi opune energic, căci dacă aici ar face desigur o impresie profundă, în străinătate ne-ar face caraghioși”.

Chestiunea se pare că a tranșat-o câteva zile mai târziu, pentru că în scrisoarea ce urmează, din 14/26 aprilie 1881, descrie scurt cum se va desfășura ceremonia: „În ceea ce privește festivitatea propriu-zisă, nu  va fi nicio încoronare și nicio mirungere. Îmi va fi înmânată însă o coroană, care va fi sfințită la biserică și care a fost realizată dintr-un tun capturat, la fel ca și sceptrul în formă de topor de luptă (ca simbol al regalității)”. Carol I e mulțumit de încărcătura de simboluri pe care o oferă ceremoniei. Fiecare gest și fiecare însemn, în simplitatea lor, sunt de fapt atent măsurate, ca să cântărească mai mult în istorie decât în ochii contemporanilor (a căror dezamăgire - mai ales a românilor - o punctează în trecere).

Te-ar putea interesa Cuza, Eminescu și Carol I - conexiuni neașteptate

Ultimele referiri la ceremonia ce avea să urmeze le găsim în scrisorile din 29 aprilie/11 mai și 6/18 mai 1881. De data aceasta suveranul României îi prezintă fratelui său programul ceremoniei din 10/22 Mai: „Elisabeta se va duce la MItropolie într-o caleașcă trasă de opt cai și o să te rog să iei loc lângă ea. Cei doi fii ai tăi vor sta în fața voastră. Conform tradiției eu trebuie să apar călare, cu atât mai mult cu cât optzeci de drapele ale armatei vor defila cu fanfara prin fața mea. La trecerea în revistă a trupelor, care va avea loc a treia zi, o să te rog să apari pe cal alături de mine”

În ce privește afecțiunea pe care poporul român - și politicienii vremii - o arată familiei viteazului suveran, Carol I îi scrie fratelui său în prima dintre scrisorile citate în paragraful anterior: „N-o să poți scăpa de primirea oficială de la gară, în plus va trebui să porți uniforma regimentului și decorațiile românești (n.n. - exista obiceiul ca suveranii europeni să își acorde distincții și chiar grade militare, unii altora)”; pentru ca în ultima dintre epistolele trimise înainte de ceremonie să accentueze: „N-ai să poți scăpa de primiri la Turnu Severin, Craiova, Slatina și Pitești, căci Valahia Mică ține neapărat să te omagieze. La Găiești, cu patru stații înainte de București, te voi aștepta eu, apoi vom putea merge două ore împreună”.

Împreună aveau să trăiască „marele eveniment”. Și, așa cum prevăzuse (și pregătise momentul Regele Carol I), urmașul său la tron, Principele Ferdinand, cunoscu pentru întâia oară poporul pentru care se pregătea să-i devină la rându-i suveran.

Este ultima dată când, într-o scrisoare expediată fratelui său, Principele Leopold, la Sigmaringen, Carol I mai face referiri la ceremonia încoronării sale. În cele aproape două săptămâni pe care le-au petrecut împreună, în București și în țară, cei doi suverani vor fi schimbat cu siguranță impresii legate de desfășurarea evenimentului și subiectul nu mai era cazul să fie amintit, odată cu reluarea corespondenței, către sfârșitul lunii iunie.

Te-ar putea interesa și

Ce meserii ar fi avut reginele României, dacă nu ar fi fost... regine?

Regina României a intrat în „mănăstirea interzisă femeilor”. Ce lucru uluitor s-a întâmplat după aceea

Regele Mihai - 95 de ani. Născut sub steaua Antares, „steaua regilor”. Horoscopul unui monarh

*) Scrisorile Regelui Carol I din Arhiva de la Sigmaringen, 1878-1905 - studiul introductiv, stabilirea textului și adaptarea Sorin Cristescu. Editura Paideia, 2010

 

 

REPORTAJE

Și oamenii mari sunt oameni: Poetul mut
"Eu cred că veșnicia s-a născut la sat" a notat cândva Lucian Blaga și noi îl cităm de multe ori,
Și oamenii mari sunt oameni: Chiriaș în strada Tufelor
Luna aceasta s-au împlinit 10 ani de când a trecut în lumea celor drepți scriitorul și jurnalistul
Festivalul Internaţional de Teatru Radiofonic Grand Prix Nova aduce inovaţia la Bucureşti
Grand Prix Nova este singurul festival de producţii sonore care îşi propune ca temă inovaţia. Ediţia din acest an
Și oamenii mari sunt oameni: Între sport și artă
"Trandafire, Patraulea, dormiți, mă?" Am avut o vreme această cereblă replică pe post alarmă deșteptătoare la
Smochinii de pe Ada-Kaleh. Dulceața amintirii
„Numai dupa ce am plecat de pe Ada-Kaleh am inteles ce lume disparuse”. Bătrânul din povestea noastră
Valea lui Ion. Ulița pe care se nasc Poeții (I) Ion Tudor Iovian
Valea lui Ion... Undeva, în marginea Buhuşiului (oraş moldav prăfuit şi învăluit în uitare), există
Și oamenii mari sunt oameni: Ziua de 10 mai și oamenii care au înscris-o în istorie
Istoria este făcută de oameni. Cei mai norocoși dintre noi își înscriu numele alături de evenimentele care
De ce n-a emigrat în Germania poștașul sașilor din Cisnădioara
De ce n-a emigrat poștașul sas? El, care le aducea tuturor din sat scrisoarea cu aprobarea emigrării? La Cisnădioara,
10 Mai - istoria unei zile. Regele Carol I, femeia din balcon și buchetul de trandafiri roșii
10 Mai - istoria unei zile. Ar trebui să încep prin a spune că istoria mare e compusă, adeseori, din istorii
SuperMĂMĂ(liga) – Cazul Constantin Brâncuși
Constantin Brâncuși pretindea că mămăliga „stimulează forțele fecundității”. (Și) ale fecundității
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Mititeii cu bicarbonat de sodiu - cât datorăm lui Napoleon Bonaparte
Mititeii cu bicarbonat de sodiu – scriam și într-o altă intervenție a mea în această pagină –
România şi istoria ei ascunsă în pământ. Oraşul mai vechi decât piramidele egiptene
Credeaţi că, pe vremea piramidelor egiptene, pe teritoriul ţării noastre nu exista viaţă şi, prin urmare, nici istorie?
Ineleț, cătunul din Banat mai aproape de nori, unde se ajunge cu scara
Patru scări din lemn, cu o lungime totală de aproape 100 de metri, reprezintă legătura cea mai scurtă dintre mai multe
Locuri neobișnuite: Biserica cu Moartea râzând (Video)
Locuri neobișnuite nu sunt puține în țară, dar o biserică pe lângă care, trecând, simți cum te iau
Și oamenii mari sunt oameni: Actriță din întâmplare
Lucia Sturdza Bulandra s-a născut pe 25 august 1873, la Iaşi, fiind descendentă pe linia domnitorului Mihail Vodă. De
Eroii de la 1877 - Cine a luat steagul turcesc de la Grivița? Între adevăr și mistificare
Ziua Independentei - 140 de ani! Sarbatorim, in fiecare an, la 9 mai, Ziua Independentei, marcand astfel un moment de
Ovidiu la Tomis. BIMILENAR. Poetul care a scris în limba dacilor
Ovidiu la Tomis - un destin copleșitor. Cu două milenii în urmă, în ultimii ani de viață, consumați
Domnitorii noștri aveau bucătari străini încă din sec. al XVI-lea
Interesul pentru bucate alese şi gusturi apare timpuriu şi la noi, şi pentru că nu-i cazul de speculă şi analogii, o să
Tăblițele cerate de la Roșia Montană – o pagină de istorie mai puţin cunoscută
Descoperite acum aproape 2000 de ani, tăbliţele cerate de la Roşia Montană reprezintă documente unice de o valoare
Babele de la Ulmet – pietrele de legendă din Ţara Buzăului (VIDEO)
România ascunde comori naturale deosebite, însă din păcate, cele mai multe dintre ele sunt foarte puţin
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Fraţii Petreuş au purtat în suflet satul natal, Glod, indiferent de locul în care au poposit
Născuţi pe meleaguri maramureşene, fraţii Ştefan şi Ion Petreuş au îndrăgit muzica din anii nevârstniciei.
Au trecut 7 ani de la dispariţia Valeriei Peter Predescu
Valeria Peter Predescu s-a născut în octombrie 1947, la Telciu, judeţul Bistriţa-Năsăud. A debutat în 1971,
Sofia Vicoveanca a primit în dar un timbru vocal inconfundabil după ce a devenit mamă
Sofia Vicoveanca s-a născut la 23 septembrie 1941 în comuna Toporăuți, în inima Bucovinei. A avut o
Maria Ciobanu încânta musafirii părinţilor în copilărie
S-a născut pe plaiuri vâlcene şi este îndrăgită de românii din toate colţurile lumii. Maria Ciobanu
Gheorghe Zamfir şi Dumitru Fărcaş, “duel” pentru premiul I în perioada studenţiei
În perioada studenţiei, între Gheorghe Zamfir şi Dumitru Fărcaş exista o mare concurenţă chiar dacă
Lioara, însurăţirea fetelor de pe Valea Crişului Negru
Cine n-a auzit şi n-a îndrăgit minunatul cântec “Lioară, Lioară” interpretat de Florica Bradu?
Elena Roizen, vocea care ne-a adus Dobrogea aproape
Elena Roizen s-a născut la 1 februarie 1945 la Ovidiu, judeţul Constanţa şi a debutat în 1965 la Radiodifuziunea
Daciana Ungureanu aşază simbolistica tradiţională pe vase din lut
Poposesc, deseori, la Novaci – Pociovaliştea – într-un univers tainic, într-o lume conturată cu
Biserica din Dretea, o bijuterie a meşterilor ţărani de odinioară, în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului
Din vechime, meşterii lemnari au creat cu un rafinament aparte biserici din lemn. În jurul bisericilor s-au
Daniela Condurache a visat de mică să devină artistă
Interpreta Daniela Condurache s-a născut la 23 mai 1962 în localitatea Stănceşti, judeţul Botoşani. A avut o
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Actul de „naștere” a mititeilor cu bicarbonat de sodiu - o scrisoare de la 1920
Mititeii cu bicarbonat de sodiu au început a se prepara la noi pe la 1900. Într-o listă din 1902, cu
Ieftinirea traiului. Case de 8.000 de lei şi micșorarea prețului la pește și pâine. Vechi reţete împotriva sărăciei
IEFTINIREA TRAIULUI a fost preocupare constanta a guvernelor si parlamentelor care au condus tara in ultimii
Culorile Marţialităţii. Splendoarea uniformei dinaintea Marelui Război (VIDEO)
Prestigiosul Muzeu National Cotroceni si-a facut mai mult decat o datorie de onoare vernisand, la 10 Mai, de Ziua
Semnele cerului pe ii şi pe poale
Cândva, portul popular făcea parte din viaţa de zi cu zi a românilor, iar gospodinele se întreceau
Bucureştii
Conu Victor Eftimiu îşi purta cu multă distincţie şi bonomie trupeşa-făptură. Obişnuia a spune despre sine:
Picatura de cultura. Avram Iancu, liderul Apusenilor
Avram Iancu, "Craisorul muntilor" a militat pentru apararea drepturilor sociale si nationale ale romanilor si
Mica evadare
În zilele lipsite de glorie de sub Mihail Sturza, în anul 1848, fierbea sângele în venele
Sistemul penitenciar din România, la 1911
Cu mai mult de o suta de ani in urma, situatia sistemului penitenciar romanesc devenise subiect de presa la ordinea
Hofball, mare bal, marele vals
Adevăratele baluri vieneze au fost şi vor rămâne doar cele ticluite cu meşteşug, îndemânare şi
Domnul Cocea de vorbă cu Pantelimon. JURNALISTUL ȘI TÂLHARUL
Reportajele pitoresti pe care N.D. Cocea le scrie (despre intalnirea cu Pantelimon, dar si cu mama acestuia, despre
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Explozie la sala de concerte Manchester Arena la finalul concertului solistei Ariana Grande. Sunt 19 morți și aproximativ 50 de răniți
Poliția britanică a anunțat că tratează ca pe un atac terorist o explozie produsă luni seara la sala de concerte
10 superstiții, interdicții și credințe populare de Sfinții Împărați Constantin și Elena. Ce să nu faci azi și ce trebuie musai să împlinești
10 superstiții, interdicții și credințe populare - le aflăm adeseori, în calendarul popular, urmând datele
Ghid de bune maniere. Sfaturi pentru bărbatul rămas singur acasă, dimineața
Ghid de bune maniere pentru oameni bine crescuți și cu alese însușiri. Mă adresez azi ție, bărbatul casei, să
Ghid de bune maniere. Ce e bine să faci când rămâi singură acasă (sfaturi pentru femei)
Știu că parcă te-ai da puțin dus de-acasă, dar și subiectul zilei de azi te va ține între pereții propriei
Ghid de bune maniere. Cum ne comportăm la micul dejun, în familie
Azi vin la tine cu câteva sfaturi despre orele dimineții. Vorbim despre micul dejun, depre ce se cuvine să faci
Turismul rural românesc, recompensat la Gala Premiilor Margareta de Aur 2017
Şi în acest an, la ediţia a-XIII-a, organizatorii evenimentului duc tradiţia Margaretei de Aur mai departe,
Ghid de bune maniere. Cum trebuie să te comporți când dormi... la comun
Ghid de bune maniere, pentru oameni bine crescuți și cu alese însușiri. Dintre toate vârstele omului,
Muzeul Naţional Cotroceni, în parteneriat cu Senatul României şi Casa Regală a României, organizează
Concert
Grigore Leșe va susține un concert extraordinar, pe 10 iunie 2017, ora 19:30, la Ateneul Român din București.
Ghid de bune maniere. Ce trebuie să facem la prima oră a zilei
Ghid de bune maniere. Revin azi la tine cu sfaturi noi de buna si civilizata conduita, cu un gând: sa trecem
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10

ULTIMELE ŞTIRI

România a participat la Consiliul European pentru Agricultură și Pescuit

 

Consiliul European pentru Agricultură și Pescuit, desfășurat în ...

Întâlniri județene pentru identificarea produselor cu potențial de recunoaștere la nivel european

 

În perioada martie – mai au avut loc în 20 județe ...

AFIR A publicat lista intermediară a proiectelor

 

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a publicat pe pagina ...

S-au epuizat fondurile disponibile în 2017 pentru investiții în infrastructura de apă și apă uzată

 

Fondurile nerambursabile alocate prin submăsura 7.2, componenta de apă/ ...

Au fost aprobate normele pentru aplicarea Programului „Prima chirie”

 

Normele de aplicare ale Programului „Prima chirie”, prin ...

În lumea copiilor de 1 iunie la Muzeul Satului

 

Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” vă invită să ...

Alegeri locale parțiale în 49 de localități

 

În 49 de unităţi administrativ-teritoriale din 32 de judeţe ...

FOTO: Incendiu puternic la un depozit din comuna Darasti, Ilfov

Un incendiu puternic s-a produs vineri dupa-amiaza, la un depozit situat in ...

Radio România și Teleradio-Moldova, perspective ale unei bune colaborări

Georgică Severin - Director General Interimar al Societăţii Române de ...

În jurul Deltei Dunării, 400 de kilometri pe bicicletă și în barcă

Tineri români şi din străinătate vor merge, începând de ...

„Primăvara din grădină” în Cetatea Oradea vine cu o salată uriașă de 2.000 de litri

Peste 30 de producători autohtoni de legume, fructe, miere, lactate şi produse ...

Petre Daea: Sectorul irigațiilor, o prioritate pentru agricultura românească

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre DAEA, s-a ...

Motocicliștii construiesc case pentru nevoiași în Cumpăna

De foarte multe ori, arătăm cu degetul, revoltați către lucrurile care nu sunt ...

Începe Concursul Internaţional de Vinuri Bucureşti 2017

 

In perioada 25 - 28 mai , la ARCUB – Centrul Cultural al ...

Produsele neagricole cu valoare adăugată primesc sprijin financiar

 

Agenția Pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a selectat până ...

REŢETE DE SUFLET

Tort de mere (rețeta Dorinei Vârdea din Alba)
Azi am să vă spun o poveste dulce, din Ardeal, extrasă dintr-o scrisoare primită mai demult de la Dorina Elena
Ciorba de dovlecei cu aguridă
Ciorba de dovlecei cu aguridă răcorea lesne zilele de sfârșit de mai și de-nceput de primavara ale
Tarta de pește pentru ziua de Ispas
La 25 mai, creştinii sărbătoresc Înălţarea Domnului, ultimul eveniment important în ciclul de ritualuri
Hribi uscați cu usturoi
Între autorii de cărți de bucate din zilele noastre, Maria Cristea Șoimu se remarcă prin tenacitatea cu care
Umplerea borșului (rețeta tradițională)
Multe dintre retetele romanesti pentru începutul mesei se acresc cu... borș. Românul nu este adeptul
Tărhană cu mursă (o rețetă bănățeană)
Tărhană? Ce-o fi? Și ati auzit vreodata de mursă? Acea bautura dulce, pe care dacii, zice-se, o faceau cu mre si plante
Ciorba de pasăre cu ouă fierte, pentru masa de Sfinții Împărați
Unele credinţe populare stabilesc începutul verii chiar de ziua Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena (21
Canapele pentru ceaiul de la ora 5
Cu ceva vreme în urmă, era de bon-ton să primești musafiri la ceai, in amiezile parfumate (și toride) de vară.
Iepure cu sos de smântână (o rețetă bucovineană)
Iepure cu sos de smântână - o rețetă cu poveste, ba chiar de... poezie (dac-așa îmi place mie). 
Zamă de găină cu zdrențe (rețeta bunicii)
  Zamă de găină? Mmmm! Gustoasele ciorbe și supe ale bunicilor! Cu cât ne-ndepărtăm ai mult de copilărie,
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Nunțile miezului de vară și-o rețetă neobișnuită, de purcel împănat cu boabe de strugure
Exista un moment cu totul special in vara cand nuntile intra intr-o rotire fara sfarsit. Fara sfarsit am spus? Nu, nu
Rețeta de suflet. Firul de indrușaim
Plimbare leneşă pe străzile pieptişe ale Chorei. Peste capetele de ţiglă roşie ale caselor îndesate unele
Rețeta de suflet. Un gând de Înălțare
Pe-acasa pe la noi, in Moldova bunicilor, ziua de Ispas trecea cu oua rosii, cu ceapa si usturoi verde, cu o pulpa de
Rețeta de suflet. Plăcinte coapte în „ler”
În ler – cuptorul tradiţional al moţilor – se fac «şi pânea, şi prăjiturile, şi
Rețeta de suflet. De la „crudivorism” la „raw vegan”
Cine îşi imaginează că dieta vegană fără foc (raw vegan) este o invenţie – şi o cucerire - a timpului pe
Rețeta de suflet. Poveste de la conac
S-a intamplat sa gasesc intr-o zi, in galantarele unui supermarket, potarnichi. Pasaruici mari abia cat pumnul unui
Rețeta de suflet. Marea bucătărie uitată a Ardealului
Gastronomia Ardealului a fost, în istorie, unul dintre marile câştiguri ale artei culinare. Ceea ce avem de
In Evul Mediu, primele reţetare care apar sunt in strănsă relaţie cu cărţile de medicină. In "Antidotarium Mesuae"
Rasfoiesc, cu placerea de a descoperi gustul altei epoci, paginile unei carti de Constantin Bacalbasa. Tiparita inainte
Rețeta de suflet. O ciorbă și legenda ei
Creatorii de rețete (tradiționale!), ca și creatorii de folclor, nu sunt numai apanajul unui timp care a trecut. Un
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10

TRADIŢII

Ceramica de Horezu, marcă identitară a românilor
Un meşteşug tradiţional unic, practicat atât de bărbaţi, cât şi de femeile din partea de nord a judeţului
Moara de apă din Topleţ macină porumb la Muzeul ASTRA
În luna iunie a anului trecut, două mori din patrimoniul Muzeului ASTRA, una de apă şi alta pe tracţiune
Micii mari meşteşugari din nou la Sibiu!
În perioada 29 iulie - 2 august 2015, Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului găzduieşte cea de aXX-a
Semne în lemn de Maramureș
Cadre pentru ușă, poartă, fereastră. Mii de troițe din lemn. Mult lemn. Pentru o viață și pentru mai multe vieți.
„Stuful românesc e beton”... pentru constructorii de case din Europa
Delta Dunării este cea mai mare rezervație naturală din Europa. In anul 1991 a dobândit recunoașterea
Mobilă pentru totdeauna
Meșterii satului de odinioară creau obiectele necesare gospodăriilor sătești. Fiecare obiect poartă denumiri arhaice de
Civilizaţia rurală a lemnului
Lazile de zestre, dulapurile, blidarele, culmile de pat etc., aceste obiecte pline de farmec si mister, realizate de
Ţesutul, artă şi meşteşug
Fragmente de tesaturi au fost descoperite datand inca din epoca bronzului pe teritoriul tarii noastre, mai precis
Să învârtim iar roata olarului
Olaritul reprezinta o indeletnicire pe care noi romanii o mostenim din adancul timpurilor, de la indepartatii nostri
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
Sfinții Mari Împărați și întocmai cu Apostolii, Constantin și mama sa Elena
Pe data de 21 mai, în Biserica Ortodoxă, se face pomenirea Sfântului Constantin și a mamei sale Elena.
Sfântul Gheorghe, patronul naturii înverzite
Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este unul dintre cei mai importanți sfinți în calendarul creștin-ortodox. El
Săptămâna Patimilor
Acestea sunt ultimele zile din Postul Paștelui, iar creștinii retrăiesc tensiunea clipelor de la sfârșitul vieții
Lăzărelul, sâmbăta învierii lui Lazăr
Săptămâna dinaintea Floriilor este numită „a Floriilor”, ziua cand florile, plantele de orice fel
Floriile, sărbătoarea Renașterii
De Florii, una dintre marile sărbători ale lumii creștine, elementele creștine și precreștine se îmbină în
Lăsata Secului, ziua în care se cere iertare și se aprind focuri uriașe.
 Lăsata Secului reprezintă o sărbătoare ce semnifică ultima zi când se mai poate mânca "de dulce",
Dragobetele, sărbătoarea românească a dragostei
În tradiţia românească, Dragobetele marca începutul primăverii, fiind ţinut înainte de 1
Sfântul Vlasie, în popor
Sfântul Vlasie,  episcopul Sevastiei, este pomenit, an de an, pe 11 februarie. Sărbătoarea lui continuă
Tradiții de Bobotează
Boboteaza are, pe lângă înţelesurile creştine, trăsături de mare sărbătoare populară. În ziua
Ce tradiții mai păstrează românii de Anul Nou?
Tradițiile străvechi de Anul Nou continuă să fie păstrate cu sfințenie în satele românești, in ciuda
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Noul Pavilion Muzeal Multicultural de la Muzeul Astra din Sibiu
La sfârșitul lunii noiembrie s-a finalizat componenta proiectului Patrimoniu Deschis care prevede construcția
Povestea lăzilor săseşti din Transilvania ajunge în capitala ţării
Fiind gândită de la început ca o expoziţie itinerantăPovestea lăzilor săseşti din Transilvania
”Lada cu zestre. Nunta în tradiţia şi cultura din Nordul Rusiei”
Expoziţia ”Lada cu zestre. Nunta în tradiţia şi cultura din Nordul Rusiei” se va deschide joi,
Sărbătoarea Zaibărului şi a Prazului”, în municipiul Băileşti
Primăria Municipiului Băileşti, Consiliul Local Băileşti şi Casa de Cultură „Amza Pellea” organizează, pe
Global Mindscape, în parteneriat cu Muzeul Municipiului Bucureşti, Complexul Naţional Muzeal ASTRA Sibiu şi
Cea de-a şasea ediţie a Divan  Film Festival a ajuns la final
Duminică, 30 august, s-a încheiat cea de-a șasea ediție a DivanuluiDegustătorilor de Film și Artă Culinară,
Festivalul ,,Tarafuri şi Fanfare
Primăria Municipiului Craiova şi Asociaţia Mişcarea de Rezistenţă organizează astăzi, cea de-a X-a ediţie a
Târgul Comunităţilor Rurale, editia a III-a
O zonă pe care multă lume încă nu o cunoaşte, va fi ,,expusă” în acest sfârşit de
Festivalul Tarafuri şi Fanfare, ediţia a X-a
Complexul Naţional Muzeal ASTRA Sibiu, Asociaţia Mişcarea de Rezistenţă şi Asociaţia Culturală GRIGORE LEŞE
Festivalul Naţional al Tradiţiilor Populare
Unicul festival din ţară ce reuneşte tradiţii, arte şi realităţi culturale din ţară şi din străinătate, se
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
”Face umbră pământului degeaba„
Zicem, câteodată, fiind excesiv de critici la adresa cuiva ce ni se pare că pierde mult timp nefăcând nimic
”Leneșul mai mult aleargă”
Cum o fi asta?! După ce că leneșul este leneș, cum să alerge așa de mult încât să i se ducă buhul de
”Hoțul cu un păcat, păgubașul cu mai multe”
Mda! Am citit odată că un asemenea proverb trebuie să-l fi inventat un mare hoț ce s-a pomenit vorbind pentru a se
”Năravul din fire, n-are lecuire”
Da, un viciu persistent în viața noastră ar putea însemna o nărăvire la obiceiuri nu tocmai ortodoxe sau
Nu râvni la bunul altuia
Practic, proverbul acesta, derivă din cea de-a zecea poruncă sfântă și care te îndeamnă... ” Sa nu
”Mi-am răcit gura de pomană”
Sau, ți-ai răcit gura degeaba, sau și-a răcit gura de pomană, iată vorbe rostite de cei ce vor constata de-alungul
”Când ne-o fi mai rău să ne fie ca acum”
Nu cunosc vreo vorbă care să mă intrige mai mult ca aceasta! Păi, cum să pot să o accept, așa cum vine ea din
”Când omul cade, îi piere și umbra”
Rostesc vorba aceasta și îmi vine brusc să mă uit în spate, sau în lateral; de mult nu mai știu dacă
”Rău cu rău dar mai rău fără rău”
Păi, da, este un lucru dovedit că trăind lângă un om rău, mult timp, când acesta dispare, toate
”Vecinul de lângă casă niciodată nu te lasă”
Iată un proverb care te face să zâmbești, de cum îl rostești, mai ales dacă ești de pe la țară! Cei care
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10

CALENDARUL TRADIŢIILOR POPULARE

Cum măsurau sătenii timpul
Măsurarea timpului pentru țăranul de odinioară nu se facea exact și precis ca astăzi. ”Timpul Țăranului este mai puțin
Momentele zilei
Înainte de răsăritul soarelui Ȋn popor se spune că trebuie să te scoli înaintea soarelui, căci e păcat să răsară
«
»
  • 1
  • 2
Iarna
Tradiţii:   Iarna se numeşte tot răstimpul cât ţine omăt. Ea se începe la Sf. Nicolae şi durează până la
Toamna
Tradiţii:   Toamna se începe de la Sf. Maria Mică şi durează până la Sf. Nicolae, 6 decembrie. Când tună
Vara
Tradiţii:   Vara începe cu Sf. Onofrei şi durează până la Sf. Maria Mică, 8 septembrie. Miezul verii sau
Primăvara
Tradiţii:   Primăvara se începe, după unii, cu prima lune din martie, după alţii când se sfârşesc zilele
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
Aprilie
Solomon a făcut ca luna lui april e jumătate cald şi numai jumătate frig, ca să poată oamenii samana pământul, să se
Martie
Mart e cea mai nesănătoasă lună; mart se numără din ziua de Sf. Toader şi ţine mai tot postul. În ziua ceea
Februarie
Poporul zice că luna lui februarie este: ferică şi desferică. Poate că unde în luna lui februarie începe a
Ianuarie
Începeţi să deregeţi gardurile, cercetaţi des prin pivniţă poamele, zarzavaturile; aerisaţi pe la amiazi
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4