-

România, avertizată pentru proiectele de infrastructură nefinalizate

Comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, îndeamnă România să accelereze implementarea proiectelor cu bani europeni. Ea se declară nemulţumită că finalizarea proiectelor de infrastructură, de exemplu, este întârziată şi că, în general, autorităţile sunt lente în implementare.

Corina Creţu a dat exemplul altor ţări unde este câte o autoritate de administrare pentru fiecare regiune, iar Comisia Europeană discută direct cu aceasta.

Comisarul atrage atenţia că, în ciuda progreselor făcute în ultimele luni, România riscă să piardă fonduri comunitare importante: ‘Există, în continuare, pericolul de a fi pierduţi bani, iar efortul nu trebuie întrerupt, ci, dimpotrivă, amplificat. Mă bucur că au fost propuse o serie de măsuri care, dacă ar fi aplicate, ar putea aduce rezultate imediate, evitând astfel situaţia în care România pierde importante sume din banii europeni prin dezangajare’.

La întâlnirea cu oficialul de la Bruxelles, guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, a vorbit despre avantajele fondurilor comunitare şi a arătat că în ultimii zece ani, de când este membră a UE, România a beneficiat de fonduri europene de la bugetul UE de peste 45 de miliarde de euro. Dacă este luată în considerare contribuţia României la bugetul Uniunii Europene, intrările nete de fonduri europene au fost de circa 30 de miliarde de euro, a specificat Isărescu.

Oficialul BNR a insistat că fondurile europene sunt şansa de modernizare a României, în special în infrastructură, nu doar cea de transport, ci şi în infrastructura de educaţie şi sănătate. El a avertizat că, fără fonduri europene, România ar rămâne fără o sursă esenţială de capital şi a subliniat că întârzierea intrării banilor europeni sau intrarea unor sume mai mici influenţează echilibrul de pe piaţa valutară şi cursul valutar.

Ca un exemplu, pentru perioada 2014-2020, Comisia Europeană a pus la dispoziţia României peste 20 de miliarde de euro pentru investiţii în economie, iar până acum a intrat în ţară sub 5% din această sumă. Corina Creţu a explicat că în perioada următoare se decide o primă formă a viitorului buget multianual al Uniunii post 2020, iar politica de coeziune va înregistra schimbări şi reforme:

‘Cel de-al şaptelea raport privind politica de coeziune demonstrează foarte clar că o calitate scăzută a actului de guvernare, o capacitate administrativă scăzută a autorităţilor împiedică dezvoltarea economică. De aceea, în orice ţară avem nevoie de continuarea reformelor structurale, în relaţie directă cu agenda de reforme a Uniunii Europene’.

Comisarul a pledat pentru simplificarea totală a procedurilor birocratice pentru accesarea fondurilor europene, astfel încât să existe un singur set de reguli, o chestiune care trebuie să fie negociată – consideră Corina Creţu - între Comisia Europeană, Consiliul European şi Parlamentul European.

Articole înrudite