-

Povestea neştiută din spatele denumirii lunilor anului

Mulţi dintre noi ne-am întrebat măcar odată în viaţă, care a fost raţionamentul care a dus la stabilirea denumirii lunilor anului.

Sistemul nostru curent de datare şi anume calendarul modern își are originea cu mii de ani în urmă, în Imperiul Roman. Cu timpul, unele detalii din calendar s-au mai schimbat, dar bazele calendarului după care noi măsurăm şi "arhivăm" timpul în zilele noastre sunt aceleaşi cu cele ale calendarului antic, roman.

La început, luna martie era prima lună din calendarul roman, care pe atunci avea doar zece luni, însă pentru a preveni confuzia în ceea ce privește datele, au fost adăugate alte două luni (ianuarie și februarie) și astfel începutul anului a fost mutat în ianuarie.

Şi denumirile luunilor anului, în spatele cărora se află în general, o poveste pierdută în timp, tot din timpul Imperiului Roman au rămas.

Iată povestea numelui fiecărei luni în parte:

1. Ianuarie

Prima lună a calendarului imperial roman, este botezată după zeul Ianus. Acesta era zeul începuturilor și era de obicei reprezentat cu două fețe, una privind în față și una privind în spate. Ianus era, de asemenea, zeul ușilor, al porților și al tranziției și astfel era potrivit ca el să fie ales pentru a da nume tranziției dintr-un an în altul. Prima zi din ianuarie era începutul Anului Nou, când sărbătoarea lui Ianus era celebrată prin schimburi de daruri cum ar fi curmalele, smochinele sau mierea.

2. Februarie

A doua dintre lunile anului își ia numele de la „februa”, un festival de purificare despre care se credea că alungă spiritele rele din Roma. În a 15-a zi a lunii, în întreaga Romă aveau loc o serie de rituri, dintre care multe implicau sacrificii sau parade rituale.

Acest festival mai era cunoscut și drept „Lupercalia”, și autorul roman Plutarh relatează că mulți tineri bărbați alergau prin oraș goi în această zi, atingând mâinile femeilor și copiilor care stăteau pe marginea străzilor.
Se credea că acest lucru ține la distanță spiritele rele și că le ajută pe femei să conceapă sau să dea naștere.

3. Martie

A treia lună a anului este numită după Marte, zeul roman al războiului. Se crede că această lună marca începutul perioadei în care armata romană se pregătea pentru următorul sezon de campanii militare.
Astfel, era important ca zeul războiului să fie sărbătorit în această perioadă și în martie aveau loc ritualuri și festivaluri care aveau să asigure succesul militar.

4. Aprilie

Aprilie este botezat după luna romană „Aprillis”. În calendarul roman, a patra lună a anului purta acest nume. Însă există mai multe teorii în ceea ce privește numele acestei luni.
Una dintre cele mai populare spune că Aprillis se leagă de cuvântul latin „aperire”, adică „a deschide”. Aprilie este luna în care florile încep să înflorească și primăvara se instalează pe deplin, acesta fiind motivul pentru care luna poartă acest nume.

Însă unii cred că aprilie este botezată după Afrodita, zeița greacă a dragostei și a frumuseții. Echivalentul roman al Afroditei, Venus, era sărbătorită în mod tradițional în aprilie, și astfel mulți cred că „aprilie” este un nume moștenit de la numele zeiței grecești Afrodita.

5. Mai

Luna în care pământul începe să dea la iveală roadele, este botezată după zeița greacă a pământului, Maia. Era zeița hranei și a abundenței și de aceea este asociată cu acest anotimp cald și îmbelșugat.

6. Iunie

Iunie este o lună de vară și este legată de una dintre cele mai importante zeități din panteonul roman: Iuno, soția lui Jupiter. Iuno era sărbătorită în iunie și această lună importantă își ia numele de la ea.
Iuno mai era cunoscută ca zeița căsătoriei, și, în cultura romană, sfârșitul lui iunie era considerat o perioadă deosebit de benefică pentru nunți. Însă a te căsători înainte de data de 15 a lunii era considerat un semn rău și era un lucru care era de obicei evitat.

7. Iulie

Iulie este prima dintre lunile anului din calendarul roman care a fost botezată după o persoană istorică. Iuliu Cezar, dictator al Romei și cuceritor al Galiei, și-a lăsat cu siguranță amprenta asupra societății romane.

8. August

Succesorul lui Iuliu Cezar, Octavian, nu își putea permite să fie depășit de tatăl său adoptiv, și, drept rezultat, luna următoare din calendarul roman este botezată după el.
Octavian a luat puterea și a devenit primul împărat roman, moment în care și-a schimbat numele în „Augustus”, adică „consacrat” sau „venerabil”.
Astfel, luna august este botezată după acest mare conducător roman.

9. Septembrie – Decembrie

Celelalte luni care au rămas din calendarul roman au o etimologie mai puțin strălucită. Au fost botezate pur și simplu numeric, în funcție de sistemul de datare original, de zece luni, care era în uz înainte de reformele lui Cezar.

Septembrie vine de la „septem”, adică șapte, octombrie de la „octo”, adică „opt”, noiembrie de la „novem”, adică „nouă” și decembrie de la „decem”, adică ”zece”.

Foto: Pixabay

 

Articole înrudite

  • Peste 100 milioane de lei, pentru modernizarea sistemelor centralizate de încălzire

    Ministrul lucrărilor publice, Ion Ştefan, a aprobat ordinul privind repartizarea sumei de 112,5 milioane lei pentru cofinanţarea lucrărilor de investiţii în modernizarea, reabilitarea şi retehnologizarea sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică din 9 localități.

  • Metodologia-cadru de organizare a examenului național de definitivare în învățământ

    În contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea COVID-19, Ministerul Educației și Cercetării a adoptat următoarele modificări și completări ale Metodologiei-cadru de organizare și desfășurare a examenului de definitivat:

  • A apărut calendarul susținerii examenului de Bacalaureat

    S - a aprobat noul calendar de organizare și desfășurare a examenului național de Bacalaureat. Astfel , înscrierile la Bacalaureat încep în 3 iunie, din 22 iunie au loc examenele scrise, iar în 30 iunie este programată afişarea rezultatelor.

    Se consideră centru de examen , unitatea de învățământ la care s-au înscris cel puțin 30 de candidați proveniți din seria curentă și/sau din seriile anterioare. Condițiile care trebuie îndeplinite pentru a fi centru de examen sunt următoarele:

    organizarea sălilor de examen să se realizeze, astfel încât în fiecare sală, candidații să fie repartizați la o distanță de minimum 2 metri unul față de celălalt stânga/dreapta – față/spate;sălile de examen și sălile în care își desfășoară activitatea comisia din centrul respectiv se află, de regulă, în aceeași clădire;sălile dețin sisteme de supraveghere audio-video.

    20200525 123433

    Până la data de 8 iunie, Comisia județeană de bacalaureat va nominaliza centrele de examen dintre unitățile de învățământ care îndeplinesc condițiile enumerate mai sus și centrele zonale de evaluare, precum și unitățile de învățământ arondate acestora. Centrele zonale de evaluare se organizează pentru minimum 500 de candidați și maximum 1.000 de candidați.

    Elevii care se află în izolare sau cei confirmați pozitiv cu noul coronavirus, dar și cei care au diferite afecțiuni cronice sau cei care prezintă un risc crescut de infecție de a dezvolta complicații asociate infecției Sars-CoV-2 vor susține probele pentru examenul național de Bacalaureat conform unei proceduri speciale, elaborate de către Ministerul Educației și Ministerul Sănătății.

    Echivalarea și recunoașterea competențelor lingvistice și digitale se vor realiza în perioada 11-17 iunie, conform unei metodologii realizate de Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație și aprobate prin ordin de ministru.

    Pentru examenul național de Bacalaureat, supravegherea probelor scrise va fi asigurată, pentru fiecare sală de examen, de minimum un profesor asistent. Comisiile județene de bacalaureat, comisiile de bacalaureat din centrele de examen, comisiile de bacalaureat din centrele zonale de evaluare, comisia județeană de contestații au obligația aplicării întocmai a tuturor procedurilor referitoare la asigurarea securității igienico-sanitare a elevilor și a întregului personal implicat în desfășurarea examenului național de Bacalaureat.

    Sursa: Viorel Grosu

    Foto: pixabay

  • Calitatea apei pentru scăldat. În ce parametri trebuie să se afle

    Nu mai e mult până când căldura de afară şi implicit încălzirea apelor de suprafaţă, ne vor "îmbia" să tragem o fugă până la "o scaldă".

  • Măsuri contra mierii falsificate

    În data de 20 mai, când sărbătorim "Ziua mondială a albinelor", a fost adoptat în Plenul Camerei Deputaților proiectul de lege 221/2017, care modifică și completează Legea Apiculturii nr. 383/2013.