-

„Dor Transilvan” excelează pe scenele din China

În preajma aniversării a 25 de ani de activitate, ansamblul folcloric Dor Transilvan reprezintă în aceste zile, România și Clujul, la două festivaluri internaționale de folclor în Republica Populară Chineză.

Este vorba de festivalurile din localitățile Shanghai și Luoyang. 

Festivalul de la Shanghai găzduiește cu mare ospitalitate 45 de ansambluri folclorice din 30 de țări, de pe tot mapamondul. Este cel mai mare și grandios festival la care ansamblul Dor Transilvan, al Companiei de transport Public din Cluj Napoca, a participat în cei 25 de ani de activitate.

Conform informațiilor oferite de oficialități la recepția oferită conducătorilor de ansambluri, gala de deschidere a festivalului, transmisă de televiziunea națională, a fost urmarită de 200 milioane telespectatori! 200 milioane de telespectatori!! O cifra imensa pentru noi europenii, dar nu și pentru chinezi. Numai orașul Shanghai are o populație de 28 milioane locuitori cu o densitate de 300.000 de locuitori pe km pătrat!!

Mâine, în cea de a treia zi a festivalului, ansamblul Dor Transilvan va susține un spectacol în piața din fața turnului televiziunii, iar după masă va avea întâlnire cu Consulul general al României la sediul consulatului.

Următorul festival internațional la care Dor Transilvan va participa se organizează la mai mult de 1000 de km distanță, în orașul Luoyang, fostă capitală pentru câteva dinastii de împărați. Sperăm că și acolo, ca și la Shanghai, folclorul românesc să se bucure de apreciere, iar prestația ansamblului să fie răsplatită cu furtunoase aplauze.

corespondență specială din Shanghai, pentru Antena Satelor, de la

Tiberiu Groza, directorul ansamblului Dor Transilvan.

Articole înrudite

  • Festival al Datinilor şi al Obiceiurilor de Iarnă

    Consiliul Judeţean Vrancea şi Centrul Cultural Vrancea organizează pe 15 decembrie, la Sala Balada, de la ora 17.00, a XVIII-a ediţie a Festivalului Naţional al Datinilor şi al Obiceiurilor de Iarnă.

  • Spiridon, sfântul care aduce spor şi sănătate în casă. De ce e interzisă munca pe 12 decembrie

    Prăznuit de credincioşi în fiecare an pe 12 decembrie, despre sfântul Spiridon se crede că îşi părăseşte racla şi pleacă în ajutorul oamenilor care îi înalţă rugăciuni.

  • Cea mai poluată localitate din Europa este în ţara noastră. Cote alarmante pe harta mondială

    România ar putea să fie sancţionată de Comisia Europeană cu până la 400 000 de euro pe zi pentru nerespectarea normelor cu privire la reducerea nivelului ridicat de poluare.

  • Colindele tradiţionale răsună seară de seară în centrul Bistriţei

    Seară de seară bistriţenii se pot bucura de colindele tradiţionale, cel mai lung festival din judeţ a început în seara zilei Sfântului Andrei, odată cu deschiderea Târgului de Crăciun.

  • Tradiţii şi obiceiuri de Sfântul Nicolae

    În 6 decembrie , creștinii îl prăznuiesc pe Sfântul Nicolae, unul dintre cei mai populari sfinți din calendarul creștin despre care s-a crezut mult timp că este adevăratul Moș Crăciun. Moș Nicolae, așa cum este el cunoscut în popor, este ocrotitorul copiilor, mai ales al celor nevoiași, dar și al marinarilor, brutarilor, al fetelor necăsătorite și al celor nedreptățiți.

    În noaptea de 5 decembrie spre 6 decembrie, copiii își lustruiesc ghetuțele și sunt nerăbdători să afle când vine și ce cadouri le aduce Moș Nicolae.

    Legenda lui Moș Nicolae spune că acesta dăruiește dulciuri și fructe copiilor cuminți, în timp ce aceia care nu s-au comportat exemplar în timpul anului găsesc în ghetuțe o nuielușă.

    Legenda lui Moș Nicolae

    Sfântul Nicolae a fost cunoscut drept un om foarte religios, cu o vastă cultură teologică și un om de înaltă moralitate.

    De aceea, el este adeseori alăturat apostolilor lui Iisus Hristos și se spune că el ar fi primit de la Dumnezeu inclusiv darul de a face minuni.

    Moș Nicolae s-a născut într-o familie înstărită din orașul Patara, în provincia Lichia, situată în partea asiatică a Turciei de azi.

    Părinții săi l-au trimis să studieze la cele mai renumite şcoli ale vremurilor , apoi a petrecut un timp la Mănăstirea Patara, unde a devenit preot, sub îndrumarea unchiului său, care era episcop.

    Când părinții săi au murit, Sfântul Nicolae nu a dorit averea pe care aceștia i-au lăsat-o drept moștenire și și-a împărțit toți banii cu oamenii săraci, după care a plecat în pelerinaj în Țara Sfântă.

    La întoarcere, s-a retras în cetatea Mira, unde a trăit între oamenii obișnuiți. Ulterior, el a fost ales în fruntea eparhiei din Lichia, după ce a făcut o minune.

    Data morții Sfântului Nicolae nu este cunoscută cu exactitate, dar se crede că acesta s-a stins din viață între anii 340-350 după Hristos. Moaștele Sfântului Nicolae au ajuns, în anul 1087, la Bari, în Italia, unde au fost depuse într-o criptă.

    Din acest mormânt, săpat la aproximativ doi metri sub pământ, pentru că au vrut să fie protejate de eventualele invazii sau profanări, se spune că izvorăşte un lichid incolor (un fel de aghiasmă, un mir mai fluid), care se numeşte Mana sau Santa Mana.

    Tradiția cere ca episcopul să extragă, o dată pe an, o seringă din acest fluid, care este amestecat apoi cu apă și este împărțit credincioșilor.

    O parte din mâna dreaptă a Sfântului Nicolae se află în Biserica “Sfântul Gheorghe“ Nou din Bucureşti, aflată la Kilometrul 0.

    Printre minunile Sfântului Nicolae se numără tămăduirile bolnavilor și a demonizaților, dar cea mai remarcabilă se spune că a fost salvarea Mira Lichiei de o foamete cumplită. Moș Nicolae i s-a arătat în vis unui neguțător din Italia și l-a convins să își vândă grâul în cetatea cuprinsă de foamete.

    O altă minune pentru care este cunoscut Sfântul Nicolae este salvarea a trei fete tinere de la prostituție. Familia tinerelor ajunsese în sărăcie, iar tatăl lor, pentru a se salva din impas, era dispus să le ofere pe fete spre desfrânare.

    Așa că, în fiecare seară, Sfântul Nicolae arunca o pungă cu bani în curtea familiei, pentru ca fetele să nu fie date spre pierzare.

    Tradiții, obiceiuri și superstiții de Sfântul Nicolae

    În tradiția populară, ziua de Sfântul Nicolae se spune că marchează începutul iernii. În data de 6 decembrie, moșul își scutură barba lui sură și începe prima ninsoare.

    Dacă nu ninge, este un semn că Moșul a întinerit și că va urma o iarnă blândă.

    De Moș Nicolae, copiii își curăță ghetuțele și pantofii, apoi așteaptă cuminți să primească daruri în dimineața zilei de 6 decembrie.

    Copiii năzdrăvani, care nu au fost cuminți, primesc în loc de cadouri o nuielușă de măr. Se spune că dacă nuielușa pusă în apă începe să înmugurească, acesta este un semn că Moșul i-a iertat.

    Tot în popor se spune că, în nopţile sfinţite de sărbători, când cerurile se deschid şi pentru noi, preţ de o clipă Sfântul Nicolae poate fi văzut stând la dreapta lui Dumnezeu.

    Cei care își sărbătoresc onomastica primesc mesaje de Sf. Nicolae sau urări de la mulți ani.

    Sursa: Viorel Grosu