-

De Ziua Înălțării Domnului, în zona Argeșului se pornește dansul călușului

Cel mai vechi dans românesc, capodoperă non-materială a culturii universale, dans înscris de UNESCO în patrimoniul cultural nemuritor al lumii va fi jucat azi în sudul Argeșului.

Ca în fiecare an, de Sărbătoarea Înălțării Domnului, în comuna argeșeană de unde a pornit și academicianul Constantin Bălăceanu Stolnici, are loc "Festivalul Călușului Argeșean", transmite Constantin Pașol.

Cu această ocazie, ansambluri de călușari din județele Argeș și Olt se întrec în jocul călușeresc, unul dintre cele mai spectaculoase dansuri populare întâlnite preponderent în sudul României.

Sevastian Pupăză Roșu, primarul comunei Stolnici, a declarat că aici de peste 3 decenii, în fiecare an, de Ziua de Înălțare are loc un festival dedicat celui mai frumos și spectaculos dans folcloric din România. Este deja o tradiție ca Primăria, Consiliul Local Stolnici și Asociația Călușăreii Stolnici să organizeze an de an această manifestare. Pentru că azi e și Ziua Eroilor, elevii Școlii Gimnaziale «Constantin Bălăceanu Stolnici» vor merge la Monumentul Eroilor din comună și vor prezenta un program artistic, a mai precizat edilul.

La Festivalul Călușului, participă ansambluri de călușari de pe Valea Cotmenei, dar și din județul vecin, Olt. Pe scenă vor evolua formațiile din: Hârsești, Bârla, Stolnici, Costești, Sârbii Măgura, Optași și Colonești.

Început la Stolnci, dansul călușeresc de pe Valea Cotmenii din sudul Argeșului se va încheia în ziua de Rusalii, pe 17 iunie la Hârsești, odată cu ziua comunei.

Căluşul, denumit şi crai în zona Dunării, la Mehedinţi şi la românii din Timoc, călucean, căluşer în Transilvania, aruguciar la Aromâni, este un ritual de trecere de la primăvară la vară, când spiritele morţilor sunt active şi care se practică de Rusalii.
În ciuda a 45 de ani de campanie împotriva misticismului, căluşul este încă o parte integrantă a vieţii spirituale a multor sate din Câmpia Dunării (Dolj, Olt, Argeş, Teleorman, Ilfov).

Conform Wikipedia "Călușarii reprezintă participanții la dansul Călușului, dans tradițional românesc, prezent în timpurile vechi atât în Moldova, Oltenia cât și în Transilvania. În mod tradițional, dansul se execută în săptămâna dinaintea Rusaliilor, și are scop cathartic (tămăduitor), însă există documente istorice care atestă practicarea dansului și cu alte ocazii, de exemplu, dansul executat de soldații lui Mihai Viteazul, "călușerii", ce se aflau sub conducerea căpitanului Baba Novac, în cadrul sărbătorii date de Sigismund Bathory în 1599, la Piatra Caprei, lângă Alba Iulia".

Călușul este un obicei românesc practicat de Rusalii și ține de cultul unui străvechi zeu cabalin numit de tradiția populară a dacilor Căluș, Căluț sau Călucean. Piesele din „echipamentul” călușarilor poartă și ele denumiri care amintesc de numele zeului, mișcările dansului simbolizând tropăiturile și comportamentul cabalin.

Căluşul este unul dintre cele mai valoroase dansuri tradiţional al ţării noastre. Istorici cunoscuţi precum Dimitrie Cantemir sau Mircea Eliade s-au aplecat asupra studierii acestui obicei străvechi care, anual, în luna iunie, umple zona Olteniei cu sunetul său atât de familial. Dansul în sine nu este unul întâmplător, iar costumul unui căluşar trebuie să îndeplinească anumite cerinţe foarte clar stabilite ce au fiecare însemnătatea ei.

Despre căluș au circulat tot felul de legende - unele adevărate, altele nu.

Cert este că el reprezintă una dintre cele mai originale tradiţii româneşti. Dansul căluşarilor, atât de ritmat încât îţi readuce instantaneu buna-dispoziţie, nu este jucat la întâmplare, ci tehnica şi paşii sunt bine aleşi. De asemenea, costumul unui căluşar trebuie să îndeplinească anumite cerinţe foarte clar stabilite ce au, fiecare, însemnătatea ei.

text și foto: Constantin PAŞOL

Articole înrudite