-

Românii muncesc o perioadă de timp mai scurtă decât media europeană

Angajaţii români se îmbolnăvesc mai repede, ei având o activitate în condiţii de sănătate mai redusă, până la o vârstă sub cea standard de pensionare.

Pe de altă parte, avem cele mai mici cheltuieli cu protecţia socială, ca pondere în PIB, din UE, cu alocări infime la ajutoarele de şomaj, dar ridicate la sprijinirea persoanelor vârstnice.

Dintre statele membre, Suedia ocupă primul loc în top din punctul de vedere al persoanelor apte de lucru pe un interval îndelungat.

Durata preconizată a vieții profesionale a persoanelor din UE (adică numărul de ani în care tinerii în vârstă de 15 ani urmează să lucreze în viața lor) a fost anul trecut de 36,2 ani. În 2009, durata era de 34,4 ani, deci mai scurtă cu 1,8 ani, conform unui studiu Eurostat.

În România, nivelul preconizat în 2018 este de 33,5 ani, mai mare decât cel din 2009, de 31,4 ani. Aşadar, diferenţa faţă de media UE a scăzut uşor, de la 3 la 2,7 ani.

Durata preconizată a vieții profesionale diferă sensibil între statele membre.

Italia, ţara unde angajaţii muncesc cel mai puţin, a avut anul trecut o cotă de 31,8 ani (în creştere de la 29,7 ani în 2009), Croaţia, 32,4 ani (31,8 ani în 2009), Grecia, 32,9 ani (32,1 ani în 2009).

La polul opus, statele cu cele mai mari perioade estimate de muncă sunt Suedia, cu 41,9 ani în 2018 (39,8 ani în 2009), Olanda, cu 40,5 ani (39,0 ani în 2009), şi Danemarca, 39,9 ani în 2018 (în creştere de la 39,8 ani în 2009).

Citeste continuarea AICI

Foto: pixabay.com

Articole înrudite