DOCUMENTAR: Sistemul metric în România

Acesta a fost un pas extrem de important în uniformizarea sistemului de măsurători din ţara noastră, care până la acel moment funcţiona după unităţi şi metode de cuantificare arhaice, extrem de diferite.

Sistemul Metric de unităţi de măsură a fost creat pentru a înlocui un veritabil haos în domeniul măsurărilor, înaintea acestuia existând, atât în ţările Europei cât şi la noi, o mulţime de unităţi de măsură, cu denumiri şi valori foarte diferite, în funcţie de regiune, momentul istoric de referinţă, sau utilizator, iar dezvoltarea, mai ales a schimburilor economice, a arătat necesitatea uniformizării unităţilor de măsură, în primul rând pentru simplificarea calculelor şi pentru eliminarea unor erori de evaluare.

Totodată, sistemul metric a fost baza solidă pe care s-a construit şi perfecţionat sistemul internaţional de măsuri actual, care standardizează totalitatea mărimilor fizice măsurate.

Metrologia este definită ca fiind ştiinţa auxiliară care are drept obiect studiul măsurilor fixe sau variabile, şi provine de la grecescul metron (măsură) şi logos (vorbire, studiu).

Prin urmare, aceasta este o disciplină care se ocupă cu măsurile fizice precise, cu unităţile şi procedeele de măsură, dar şi cu ansamblul activităţilor legale şi administrative privind păstrarea şi reproducerea etaloanelor şi verificarea instrumentelor de măsură.

Însă umanitatea a folosit, începând cu cele mai vechi timpuri, pentru măsurare, diferite valori, o formă cât de cât coerentă fiind atestată abia în perioada greacă şi romană, pentru ca în perioada medievală, sistemele de măsurare să fie extrem de diferite.

Abia în secolul al XVI-lea apar primele preocupări ştiinţifice privind modalităţile de măsurare de-a lungul timpului, în anul 1550 fiind scris şi primul tratat de metrologie a lui G. Agricola – „De menseribus et ponderibus romanorum”.

În anul 1668...........

Citește mai mult AICI