Un om politic controversat – Alexandru Marghiloman
În galeria figurilor politice din România în timpul Primului Război Mondial, Al. Marghiloman ocupă un loc aparte. Doctor în drept de la Paris, cu o carieră vremelnică de magistrat, procuror, avocat al Statului, el se consacră, la 30 de ani, din 1884, politicii.
06 Martie 2018, 08:39
Conservator convins, aripa junimistă, adică cea animată de la început de P.P. Carp, Al. Marghiloman se vădește încă de la început un excelent organizator, cu soluții constructive și viabile, ceea ce îl recomandă pentru diferite departamente: Justiție, Lucrări Publice, Agricultură, Industrie și Comerț, Finanțe.
Adept al neutralității până în 1916, a înțeles miza politică a opțiunilor României în cazul participării într-o tabără sau alta. S-a spus că ar fi avut o înțelegere cu Ionel Brătianu: angajarea de partea Puterilor Centrale l-ar fi transformat în premier; prin înclinarea spre Antantă, celălalt devenea vioara întâia.
Cursul nemilos al războiului e prea bine cunoscut. De la sfârșitul anului 1916 România era ruptă în două: Muntenia ocupată de Puterile Centrale, Moldova, liberă, unde se refugiase guvernul Brătianu. Marghiloman, rămas la București, devine principala verigă de legătură cu autoritățile militare de ocupație.
Calitatea de președinte al Crucii roșii i-a înlesnit o serie de acțiuni în favoarea țării: organizează spitale, trimite pachete, bani, corespondență prizonierilor noștri din Germania, Austria sau Bulgaria, abonează români din lagărele dușmane la ajutoarele oferite de Crucea Roșie elvețiană.
S-a estimat că în acest fel s-au trimis 17 vagoane cu 16 500 lădițe de alimente și 280 lăzi cu rufărie.
