Dronă la datorie: cum ajută dronele și sateliții la monitorizarea culturilor

Agricultura modernă înseamnă tot mai mult lucru cu date precise. Dronele și sateliții aduc fermierilor o perspectivă aeriană asupra culturilor, oferind informații pe care ochiul liber nu le poate surprinde. De la starea reală a plantelor până la zonele cu stres hidric sau atac de boli, teledetecția aeriană devine un instrument tot mai valoros, accesibil și în fermele mici și mijlocii.

Ce înseamnă teledetecția aeriană

Teledetecția reprezintă procesul prin care sunt colectate imagini și informații despre culturile agricole fără contact direct cu solul. Acest lucru se face prin:

• sateliți,
• drone,
• avioane ușoare sau echipamente montate pe utilaje.

Senzorii folosiți pot capta lumina din diferite zone ale spectrului: vizibil, infraroșu apropiat sau ultraviolet. Din aceste imagini se generează hărți care arată variațiile de vegetație, de umiditate sau de sănătate a plantelor.

Tipuri de imagini folosite

1. Imagini multispectrale
Acestea combină mai multe benzi de lumină. Permit detectarea zonelor cu stres înainte ca plantele să arate probleme vizibile.

2. NDVI (Normalized Difference Vegetation Index)
Cel mai folosit indice de vegetație. Arată „vitalitatea” culturilor:

valori mari = plante sănătoase, cu fotosinteză intensă

valori mici = zone cu probleme: secetă, boli, sol sărac, atac de dăunători.

3. Imagini RGB de înaltă rezoluție
Fotografii clasice, utile pentru identificarea buruienilor, rândurilor rare, băltirilor sau diferențelor evidente din culturi.

Cum ajută dronele fermierii

Dronele pot fi lansate rapid, de pe marginea solei, și pot acoperi câteva zeci de hectare în câteva minute. Avantajele sunt clare:

• oferă imagini foarte detaliate, până la nivel de frunză;
• surprind zone mici, pe care sateliții nu le disting;
• detectează din timp stresul plantei;
• ajută la localizarea exactă a problemelor (5–10 metri precizie);
• permit verificarea rapidă după furtuni sau ploi abundente.

În plus, dronele sunt ideale pentru fermele mici și mijlocii, unde costul imaginilor satelitare premium ar fi prea ridicat.

Ce probleme pot fi identificate la timp

• Stres hidric: zonele care au nevoie urgentă de apă.
• Deficiențe de nutrienți: plante cu absorbție slabă sau sol degradat.
• Bolile și dăunătorii: focare incipiente vizibile doar pe hărți multispectrale.
• Băltiri sau blocaje în irigații: vizibile imediat după ploi.
• Erori la semănat: rânduri rare, densitate neuniformă.
• Atac de buruieni: zone care concurează cultura principală.

Identificarea timpurie înseamnă intervenții rapide și costuri mult mai mici.

Rolul sateliților

Sateliții nu au rezoluția dronelor, dar sunt excelenți pentru:

• monitorizare periodică (imagini noi la 3–5 zile);
• urmărirea evoluției culturilor pe termen lung;
• suprafețe mari, unde dronele ar consuma prea mult timp;
• evaluarea pagubelor la nivel de exploatație.

Multe platforme oferă imagini gratuite din programele europene, cum este Copernicus.

Accesibilitatea în România

Tot mai mulți fermieri români folosesc:

• drone comerciale accesibile,
• servicii de cartografiere oferite de firme locale,
• aplicații românești și internaționale pentru interpretarea imaginilor,
• programe de finanțare pentru echipamente inteligente.

Tehnologia nu mai este un lux – devine o unealtă necesară pentru ferme eficiente.

Dronele și sateliții transformă modul în care fermierii își monitorizează culturile. Cu ajutorul imaginilor aeriene, problemele sunt descoperite din timp, resursele sunt folosite mai economic, iar deciziile sunt luate informat. Într-o agricultură tot mai competitivă, teledetecția aeriană nu mai este un „viitor posibil”, ci o realitate prezentă în tot mai multe ferme.