„Drumul Doamnei Neaga”, repus pe harta istoriei după 400 de ani
O întreagă istorie locală este scoasă la iveală odată cu finalizarea de către Consiliul Judeţean a unui drum care duce către Lapoş.
16 Septembrie 2021, 13:43
Un drum care, în urmă cu 400 de ani, era folosit de Doamna Neaga, născută la Buda Crăciuneşti, la Cislău, fiica lui Vlaicu Clucerul – care slujise la mai mulţi domnitori, inclusiv la ginerele lui, şi avea foarte mare avere -, căsătorită cu domnitorul Mihnea Basarab, viitorul Mihnea Turcitul.
„Drumul pe care mergea Doamna Neaga este din DN10, la intrarea în Cislău din partea dinspre Buzău, 11,2 km până la Buda Crăciuneşti, se continuă la Lapoş şi apoi se merge până la Ploieşti, Bucureşti, Târgovişte, capitala de odinioară. Doamna Neaga trebuia să meargă la capitala de judeţ sau la capitala ţării, iar drumurile erau greu de străbătut atunci şi ea încerca să nu meargă de fiecare dată pe acelaşi drum. Lumea realizează foarte puţin astăzi aceste aspecte, pentru că toate aceste localităţi de pe partea dreaptă a râului Buzău, începând cu Siriu, Nehoiu, Pătârlagele, Cislău şi cu Valea Bîscii, aparţineau de judeţul Sac Săcuieni în 1 ianuarie 1945, cu capitala la Vălenii de Munte, Bucur sau Gheorghiţa”, spune sociologul Gheorghe Petcu.
Acest drum va fi făcut cunoscut buzoienilor joi, 23 septembrie, când va avea loc dezvelirea unui panou la intrarea în Cislău, care aminteşte că acest drum, la intersecţia DN10 cu noul drum construit acum de Consiliul Judeţean, de 11,2 km, are şi o puternică încărcătură istorică, fiind cunoscut de specialişti drept drumul Doamnei Neaga, cunoscută drept unul din marii ctitori de biserici şi mănăstiri, contribuind inclusiv la ctitorirea Episcopiei Buzăului; de asemenea, este eroină a multor poveşti din folclorul românesc.
Toată istoria acestor locuri legate de Doamna Neaga este relatată şi argumentată de sociologul Gheorghe Petcu în cartea „Doamna Neaga din Cislău, regina Ţării Româneşti. Legende şi adevăr”. Acest volum, alături „Legende buzoiene, legende râmnicene” – care conţine inclusiv legenda lui Gherghelaş din această zonă a Cislăului -, şi „Alexandru Tzigara Samurcaş, amintiri buzoiene.
Societatea turiştilor români Cătina 1903. Şi conacul de la Merei, Coralia Boldur”, vor fi lansate joi, 23 septembrie, ora 16.00, la Cislău, într-un cadru natural, dacă vremea o va permite, iar dacă nu, la Căminul Cultural „Nicolae Tăutu”, din localitate. Evenimentul are loc în cadrul unei manifestări folclorice intitulată „Legendele Cislăului”.
Citeste continuarea AICI
Foto: pixabay
