Expoziţie etnografică bihoreană, la Veneţia, în perioada celebrului Carnaval

Expoziţia numită 'Bucuria sărbătorii' (La gioia della festa) cuprinde numeroase obiecte originale din patrimoniul muzeului: piese de port popular (16 costume populare complete din principalele subzone etnografice ale Ţării Crişurilor: Crasna-Barcău, Crişul Repede, Crişul Negru şi Crişul Alb), piese de textile, podoabe ţărăneşti, piese de ceramică, de lemn şi o icoană pe sticlă.

Acestea din urmă sunt expuse pentru a evidenţia aspecte ale culturii materiale şi spirituale ale zonei, legate de portul popular şi de sărbătoarea Lăsatul Secului.

'Acest demers expoziţional este menit să aducă în atenţia publicului vizitator italian şi internaţional specificitatea portului popular din Crişana, dar şi atmosfera de bucurie şi comuniune prilejuită de sărbătorile creştine, când se vizitau rudele mai apropiate şi aveau loc ospeţe şi petreceri care precedau începerea postului Sf. Paşti. Ne propunem ca prin obiectele expuse să ilustrăm aspecte ce ţin de comportamentul social şi particularităţile regionale ale sărbătorii, dar mai ales să evidenţiem somptuozitatea costumelor populare, a podoabelor ţărăneşti, purtate în asemenea momente, în trecut, de populaţia de pe aceste meleaguri,' se arată în comunicatul muzeului,

Sursa menţionează că prezenţa exponatelor din colecţiile Muzeului Ţării Crişurilor în Italia, în perioada manifestărilor renumitului Carnaval de la Veneţia, va duce la o mai bună cunoaştere a culturii şi civilizaţiei tradiţionale româneşti, a valorilor materiale şi spirituale din zona etnografică bihoreană, de către publicul italian şi internaţional care vizitează oraşul.

Expoziţia organizată la Veneţia vine atât în întâmpinarea dorinţei de cunoaştere, de descoperire a culturii tradiţionale, a publicului vizitator italian şi străin, interesat de autentic şi frumos, cât şi a revitalizării valorilor culturii naţionale ale numeroşilor români prezenţi în diferitele comunităţi ale diasporei din Italia.

Costumul popular din Ţara Crişurilor a evoluat pe fondul comun ce a păstrat de-a lungul secolelor specificitatea portului românesc, înscriindu-se astfel în marea arie a portului românesc din Transilvania. Mai fastuos la câmpie şi mai sobru spre ţinuturile deluroase sau de munte, portul popular porneşte de la aceleaşi materii prime textile de bază, piesele vestimentare fiind realizate din pânză de casă sau pânză industrială, având aceeaşi linie de croială şi de plasare a câmpurilor ornamentale.

Diferenţele care s-au înregistrat în structura şi motivele ornamentale ale vestimentaţiei rurale au dus la cristalizarea unor zone şi subzone de port tradiţional: valea Barcăului şi a Crasnei, bazinul Crişului Repede, bazinul Crişului Negru şi bazinul Crişului Alb.

Expoziţia va fi deschisă publicului, cu un program zilnic de vizitare, în Galeria Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia. Vernisajul va avea loc în data de 28 ianuarie 2024, la ora 17:00, iar expoziţia va putea fi vizitată până în data de 8 februarie 2024. AGERPRES