24% dintre adolescenţi - cu simptome de comportament problematic în ceea ce priveşte jocurile de noroc
Un studiu de prevalenţă realizat la nivel regional pe adolescenţi cu vârste cuprinse între 11 şi 19 ani a relevat că aproape 24% dintre aceştia aveau simptome de 'comportament problematic' în ceea ce priveşte jocul de noroc, în timp ce 3,48% dintre ei aveau predispoziţie pentru 'jocul patologic de noroc', a transmis psiholog. dr. Ramona Lupu, vicepreşedinte al Asociaţiei Române de Studiu al Jocurilor de Noroc, vineri, la o conferinţă dedicată riscurilor folosirii excesive a internetului, telefonului mobil şi jocurilor de noroc.
26 Iulie 2024, 15:53
Potrivit specialiştilor, comportamentul problematic este caracterizat prin angajarea persistentă şi repetată în jocuri de noroc, cu efecte negative asupra vieţii personale, familiale, profesionale sau şcolare, în timp ce jucătorii patologici de noroc tind să aibă tulburări sau afecţiuni psihiatrice asociate care agravează comportamentul legat de jocurile de noroc şi pariuri practicate fizic sau online. În plus, dependenţa de jocuri, cunoscută şi sub denumirea de 'gambling', se poate însoţi şi de alte co-dependenţe, precum cea de alcool, tutun, droguri recreative etc.
'Prima dată am făcut un studiu de prevalenţă la nivel regional, în şcoli din judeţele Cluj şi Harghita, unde am investigat 1.032 de adolescenţi între 11 şi 19 ani, majoritatea băieţi, cu o vârstă medie de 16 ani şi jumătate. Ce am descoperit? Marea majoritate, aproape 73% joacă jocuri de noroc pentru socializare, însă am fost foarte miraţi că aproape un sfert, 23,54% aveau simptome pentru jocul problemă de noroc, iar 3,48% pentru jocul patologic de noroc. I-am întrebat şi ce joacă. Majoritatea, pe vremea aceea, în 2010 - 2012, erau pariurile sportive Slot Machines, Loto/Cazino online/pariuri de biliard, apoi ruletă, jocul de cărţi pe bani şi jocuri de zaruri pe bani', a precizat Lupu, la conferinţa 'Telefon, internet, jocuri de noroc, pericolele de lângă noi', organizată de Academia de Ştiinţe Medicale.
Studiul a relevat, totodată, că jumătate dintre cei intervievaţi au declarat că pot controla rezultatul jocului, lucru care este 'total greşit'.
'Îngrijorător a fost faptul că 50% dintre cei intervievaţi au declarat că pot controla rezultatul jocului, ceea ce este total greşit. Vârsta medie a primului contact cu jocul de noroc a fost de 15 ani, însă cel mai îngrijorător lucru a fost vârsta celor mai tineri din eşantion cu joc patologic de noroc, vârsta a doi dintre aceştia a fost de 11 ani (...). 44% dintre ei au declarat că suma maximă pariată este între 10 şi 100 de euro. 72,22% practică jocul în grup, 30,55% au spus că au rezultate modeste la învăţătură, aproape 40% au spus că au multe absenţe, iar 52,2% au venituri modeste', a transmis medicul.
Un alt studiu prezentat de dr. Ramona Lupu, realizat în 2006, pe un eşantion de 2.006 participanţi, peste jumătate dintre aceştia fiind de sex feminin, a evidenţiat faptul că 'fetele nu sunt scutite de a dezvolta jocul patologic de noroc', un procent 'destul de mare' dintre acestea fiind consumatoare de alcool în combinaţie cu jocul de noroc.
Cât priveşte prevenţia, Lupu a spus că în Canada au fost dezvoltate softuri educaţionale în şcoli gimnaziale şi licee, unde copii şi părinţi învaţă despre consecinţele dependenţei de jocul de noroc, iar în ţară sunt necesare programe naţionale de sănătate publică mintală specifice gamblingului şi de formare de specialişti în domeniu.
'Colegii din Canada au dezvoltat nişte softuri educaţionale în şcoli gimnaziale şi liceale, unde copiii şi părinţii învaţă despre consecinţele dependenţei de jocul de noroc, dependenţa în sine, definiţia jocurilor de noroc şi clasificarea activităţilor. De exemplu, cât la sută din activitatea ta presupune cunoştinţe şi cât la sută noroc. Aruncarea zarului este 100% noroc, jocul de cărţi pe bani - 80% abilităţi şi 20% noroc etc.(...). Să se realizeze screening-ul în mod corect, în unităţile de învăţământ şi aici cred că o colaborare ar fi cu Ministerul Educaţiei, apoi programe naţionale de sănătate publică mintală specifice gamblingului, pentru că ia atât de tare amploare şi mi se pare că dacă avem străzi dedicate jocurilor de noroc şi noi nu luăm nicio atitudine împreună cu instituţiile publice şi private şi cu Legislativul, nu ne uităm decât între cei patru pereţi ai cabinetului. Trebuie să abordăm şi comorbidităţile şi o altă concluzie ar fi permanenta perfecţionare a specialiştilor în sănătate mintală. Avem câteva cursuri de formare specifice gamblingului, să formăm specialişti care abordează tulburările legate de jocul patologic de noroc. AGERPRES
