Ascultă Radio Antena Satelor Live

Porțile sculptate de la Cașin

Articol de Simona Lazăr, 03 Decembrie 2023, 11:26

Porțile sculptate din Cașin, județul Bacău, pot fi supranumite cu ușurință „porțile cerului”. Sunt zeci de capodopere în lemn, asemănătoare celor din Maramureș ori din Secuime, dar totuși au o particularitate care le face unice în arhitectura vernaculară românească.: au trei stâlpi și un acoperiș. Despre ele ne-a vorbit un entuziast, Constantin Tudose, cel care le-a redescoperit și le-a înscris într-un circuit cultural inedit. Din acest „circuit” face parte și albumul său „Porțile de lemn ale satului, Porțile sufletului” dedicat acestor spectaculoase „intrări” în curțile caselor din satul Cașin, album pe care l-am răsfoit împreună într-o duminică blândă de toamnă.

Despre Cașin, Constantin Tudose mai spune că ar fi locul exact al întâmplărilor din balada Miorița și ne atrage atenția și asupra unui fapt istoric: fondarea Cașinului – ca și a Sovejei, peste munte, în Vrancea, a fost făcută de către ciobanii din satele muscelene Rucăr și Dragoslavele, motiv pentru care localnicii nu vorbesc moldovenește, „cu limba lată”, ci curat, ca-n leagănul de formare al limbii române literare, iar una dintre cele patru biserici ale satului, ridicată de aceeași meșteri din veacul al XVIII-lea care au construit și biserica din Rucăr, este cunoscută drept „biserica muntenească”. Fiindcă am amintit de Miorița, iată ce spune Tudose despre asta: „La 20 de kilometri în line dreaptă din vatra satului, se află singurul loc geografic de pe harta României unde se întâlnesc ținuturile celor trei personaje din balada populară Miorița. Și ca să nu provocăm gâlceavă, e vorba de varianta lui Al. Russo. În acel punct, se întâlnesc ținuturile baciului moldovean, reprezentat de cele două comune – Mănăstirea Cașin și Cașin –, ținutul baciului vrâncean, cu frământații Munți ai Vrancei – mai exact, comunele Tulnic și Soveja – și nu în ultimul rând ținutul baciului ungurean, ale vestiților oieri de peste munte. Iar eu am îndrăznit să tulbur oarecum comunitatea, încurajându-mă și o personalitate a etnografiei românești, adică dl prof. dr. Ioan Ghinoiu, care ne-a vizitat satul în 2014, și să trag Miorița la cumpănă de baladă, acolo unde am crezut eu că s-au putut petrece cele întâmplate în baladă”.

Revenim la subiectul porților din lemn de la Cașin și să le „observăm” și noi, în descrierea pe care le-o face interlocutorul nostru, Constantin Tudose. „Străbunii mei, sub influența celor din Rucăr și Dragoslavele, care făceau comerț – duceau lemnul pentru catarge de corăbii până la Istambul, pe lângă oierit ei au făcut și cărăușie – au fost oameni de toată isprava și, așa cum spunea și dl prof. Ghinoiu, știau cum merge lumea, văzând în atâtea locuri atâtea frumuseți și au vrut să le aducă și în satul lor. Ei bine, poarta de lemn cu trei stâlpi și acoperiș a însemnat pentru cășuneni o carte de vizită, o emblemă, o expresie a sufletului și a caracterului său. Asta făcea prima legătura între gândurile cășuneanului, plecat pe drum, și cei de acasă. La întoarcere, înainte de a ajunge în ogradă, în casă, la familie, el trebuia să treacă pe poartă. Pe sub acoperișul porții”.

În funcție de perioada în care au fost construite, de materialele folosite și de motivele decorative pe care le întâlnim pe aceste porți sculptate, Constantin Tudose a identificat cinci categorii distincte, asupra cărora a insistat și în dialogul nostru. „Aceste porți pot fi urmărite, în evoluția lor, de la cele cu stâlp de lemn cioplit și acoperiș de șindrilă, la cele cu stâlp de piatră cioplită – care sunt, ca număr, mai puține, pentru că nu era la îndemâna oricui să folosească piatra cioplită de meșterii pietrari, mai ales că piatra se aducea cu carele cu trei perechi de boi, dintr-o localitate vecină, iar costurile se adunau: materialul, transportul, tăierea și apoi împodobirea acestor stâlpi”. Aceste sunt primele două „generații” și, ne spune Tudose, a treia generație se întoarce la stâlpul de lemn, dar podul și acoperișul sunt mai simple. Cea de a patra generație o reprezintă porțile „turnate în cofrag de lemn. Acestea sunt cele mai multe, pe întinsul comunei Cașin. Meșterul muncea o iarnă întreagă ca să facă acel cofrag și îmi spunea cum își îndrepta degetele, fiind frig, iar mâna înțepenind pe daltă și ciocan”. Trebuie să înțelegem că acel cofrag conținea inclusiv motivele decorative care prindeau formă, odată turnat cimentul.

Cășuneanul s-a identificat întotdeauna cu acel semne încrustate în lemn, în piatră sau în beton, astfel încât dinainte de a intra în curtea lui să știi ce fel de om este. Mai zice Constantin Tudose: „Meșterul porților s-a inspirat din costumul fetelor și nevestelor din sat. În tehnica traforajului,

Sărbătoarea Recoltei la muzeul ASTRA
Cultura populara 10 Octombrie 2024, 17:06

Sărbătoarea Recoltei la muzeul ASTRA

O inițiativă dedicată recoltei anului 2024 va fi organizată duminică, 13 octombrie, la muzeul ASTRA.

Sărbătoarea Recoltei la muzeul ASTRA
Festivalul „Toamna Piteșteană” 2024: O nouă ediție plină de tradiție și savoare
Cultura populara 04 Octombrie 2024, 17:35

Festivalul „Toamna Piteșteană” 2024: O nouă ediție plină de tradiție și savoare

Piteștiul și-a deschis larg porțile pentru a primi iubitorii de tradiții, gastronomie și artă populară la cea de-a XVII-a...

Festivalul „Toamna Piteșteană” 2024: O nouă ediție plină de tradiție și savoare
Tradiții pastorale la Baia de Fier: „Coborâtul oilor de la munte” marchează sărbătoarea toamnei
Cultura populara 13 Septembrie 2024, 17:34

Tradiții pastorale la Baia de Fier: „Coborâtul oilor de la munte” marchează sărbătoarea toamnei

Festivalul folcloric pastoral "Coboratul oilor de la munte" a inceput vineri, 13 septembrie, la Baia de Fier, in judetul Gorj.

Tradiții pastorale la Baia de Fier: „Coborâtul oilor de la munte” marchează sărbătoarea toamnei
O întâlnire cu tradițiile românești la "Ziua Crucii și Cârstovul Viilor", de la Muzeul Satului "Dimitrie Gusti'
Cultura populara 12 Septembrie 2024, 10:39

O întâlnire cu tradițiile românești la "Ziua Crucii și Cârstovul Viilor", de la Muzeul Satului "Dimitrie Gusti'

Muzeul Naţional al Satului'Dimitrie Gusti' vă aşteaptă, în perioada 14 - 15 septembrie 2024, la evenimentul cultural 'Ziua...

O întâlnire cu tradițiile românești la "Ziua Crucii și Cârstovul Viilor", de la Muzeul Satului "Dimitrie Gusti'
O sărbătoare a recoltei și meșteșugurilor, la târgul "Rod cu spor"
Cultura populara 12 Septembrie 2024, 10:34

O sărbătoare a recoltei și meșteșugurilor, la târgul "Rod cu spor"

În incinta Muzeului Viticulturii și Pomiculturii de la Golești, Argeș are loc în perioada 27 – 29 septembrie o nouă ediție a...

O sărbătoare a recoltei și meșteșugurilor, la târgul "Rod cu spor"
Geoparcul Ținutul Buzăului îmbină tradiția cu natura: Șezătoare și degustări de cătină
Cultura populara 10 Septembrie 2024, 14:15

Geoparcul Ținutul Buzăului îmbină tradiția cu natura: Șezătoare și degustări de cătină

Geoparcul UNESCO 'Ţinutul Buzăului' va organiza, în perioada 14-15 septembrie, 'Marea Şezătoare de la Pâclele Mici',...

Geoparcul Ținutul Buzăului îmbină tradiția cu natura: Șezătoare și degustări de cătină
Campus școlar la țară
Cultura populara 09 Septembrie 2024, 10:45

Campus școlar la țară

Noul an de învățăm începe în județul Argeș sub auspicii bune. Pe Argeș în jos, într-un sat frumos, lucrul bun pornim, și-o...

Campus școlar la țară
Festivalul Internaţional de Poezie Bucureşti
Cultura populara 06 Septembrie 2024, 15:08

Festivalul Internaţional de Poezie Bucureşti

Preşedintele Bibliotecii Naţionale a Braziliei, poetul şi traducătorul Marco Lucchesi, deschide ediţia din acest an a FIPB

Festivalul Internaţional de Poezie Bucureşti