Ascultă Radio Antena Satelor Live

Trei Tezaure umane vii, prezentate publicului la Noaptea Muzeelor

Trei doamne, deţinătoare ale titlului de 'Tezaur uman viu', conferit de către Ministerul Culturii, prin Comisia de Salvgardare a Patrimoniului Cultural Imaterial, Rafila Moldovan, rapsod, poet şi meşter popular din Idicel Pădure, Margareta Nagy, meşter popular din Chendu, şi Maria Bucin Crişan, poet şi rapsod popular din Sânmihaiu de Pădure, au fost prezentate publicului, împreună cu creaţiile lor, în cadrul Nopţii Muzeelor.

Trei Tezaure umane vii, prezentate publicului la Noaptea Muzeelor
Foto: wikipedia.org

14 Mai 2023, 17:52

Acţiunea a fost organizată de Muzeul Judeţean Mureş, prin Secţia Etnografie şi Artă Populară, în parteneriat cu Centrul Judeţean de Cultură Tradiţională şi Educaţie Artistică Mureş, ocazie cu care cele trei au primit câte un Certificat de merit, pentru activitatea îndelungată desfăşurată cu devotament şi dăruire în slujba păstrării şi valorificării patrimoniului cultural tradiţional mureşean, potrivit Agerpres.

Unul dintre cei mai cunoscuţi rapsozi populari din judeţul Mureş, Rafila Moldovan, din satul Idicel de Pădure, este renumită pentru că şi-a transformat casa în muzeu, adunând în aceasta cele mai importante valori etnografice ale satului mureşean.

Rafila Moldovan, care, pe 19 octombrie, va împlini 84 de ani, a amenajat, împreună cu fiul ei, Mihai, în căsuţa mică din curte, un muzeu, în care a salvat o serie de lucruri care amintesc de viaţa satului de odinioară - porturi populare, obiecte de uz casnic şi gospodăresc, de la lăzi de zestre, la fiare de călcat care erau încălzite cu jar, până la obiecte folosite la dărăcitul lânii sau pentru pregătirea războiului de ţesut, până la capra tradiţională, cu care tinerii umblau cândva la colindat.

O parte dintre obiectele din căsuţa-muzeu i-au aparţinut mamei şi bunicii sale, pe altele le-a salvat înainte să fie arse de către oamenii din sat, unele i-au fost donate. Totodată, unele exponate le-a cumpărat.

'Eu mă simt aceeaşi persoană şi mulţumesc lui Dumnezeu că încă mai există tineri care respectă oamenii vârstnici. Pe mine m-a întârit prima dată imaginea războiului: eu l-am văzut, eu l-am suferit. Mulţumesc lui Dumnezeu că sunt încă persoane care se interesează de trecutul românilor şi vor să-l ducă mai departe. Nu cred că dumneavoastră sunteţi mai bucuroşi decât noi că ne aveţi printre dumneavoastră. Noi suntem foarte bucuroşi că vă interesaţi de oamenii care au trecut prin viaţă', a declarat Rafila Moldovan.

Maria Bucin Crişan, în vârstă de 82 de ani, din satul Sânmihai de Pădure, a scris peste 200 de poezii populare şi a susţinut numeroase cursuri practice pentru păstrarea tradiţiilor, fiind declarată 'Tezaur uman viu' de către Comisia Naţională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial a Ministerului Culturii, în anul 2021, la propunerea Muzeului de Etnografie 'Anton Badea' din Reghin şi în urma susţinerii candidaturii sale de către mai multe instituţii de cultură şi culte din judeţul Mureş.

Femeia este recunoscută ca un adevărat păstrător şi promotor al tradiţiilor populare, ea fiind una dintre prezenţele active în cadrul activităţilor culturale şi este invitat permanent la activităţile Muzeului de Etnografie din Reghin, unde ţine cursuri şi demonstraţii de tors, de ţesut, de cusut şi, în special, de artă culinară tradiţională, fiind cea care cunoaşte toate obiceiurile în materie de gătit pentru fiecare sărbătoare din an.

'Mulţumesc lui Dumnezeu pentru ce mi-a dat, dacă un om are o înclinaţie spre ceva, nu e neapărat meritul omului pentru că Dumnezeu dă în mintea omului care este capabil de ceva să scoată acel ceva în evidenţă şi mă gândesc la un citat din Sfânta Evanghelie care spune că aprinzând lumânarea nu o pune sub obroc, o pune pe masă ca să lumineze încăperea întreagă. Şi, atunci, dacă am observat şi mi-au spus şi alţii, că nu eu mi-am dat calificativul, că în mine ar fi ceva bun, am gândit să dezvolt, să duc mai departe, să mai audă cineva, să vadă cineva, nu neapărat ca să mă ridice cineva în slăvi, dar aşa pentru generaţiile următoare care vor veni, poate că apucă un curaj', a spus Maria Bucin-Crişan din Sânmihaiu de Pădure.

Margareta Nagy din satul Chendu, comuna Bălăuşeri, are 73 de ani şi îşi petrece zilnic timpul cu împletitul pănuşilor de porumb, un meşteşug învăţat de la părinţii ei şi transmis de ea mai departe, către copii şi nepoţi, care o ajută să păstreze tradiţia.

Potrivit femeii, procedeul tehnic presupune, mai întâi, uscarea pănuşilor la soare, tratarea cu fum de sulf, pentru a le feri de mucegai, după care sunt înmuiate în apă, tăiate, răsucite şi împletite. După aceste proceduri, ea poate transforma în doar câteva minute o pănuşă de porumb într-un obiect de artă, lucrările ei ajungând în toată lumea.

'Când am primit titlul de Tezaur uman am fost foarte emoţionată şi am simţit o bucurie enormă. Sper să am sănătate pentru viitor să putem să facem lucruri deosebite', a mărturisit Margareta Nagy.

Meşteşugul împletiturilor din pănuşi a apărut în anii '40 ai secolului XX, în satul Dumitreni, la 3 kilometri de Chendu, fiind practicat de femei, în special iarna, în timpul şezătorilor, dar şi vara, când se adunau la porţi.

'Talentul de creatori, păstrători şi promotori ai culturii populare tradiţionale, valorizat în sânul comunităţilor din care provin şi apoi răspândit la diferite festivaluri, târguri sau evenimente culturale, ne onorează pe toţi mureşenii, deopotrivă, 'Tezaurele umane vii' fiind, de fapt, ambasadori ai etnoculturii şi identităţii noastre. Prin talentul lor, meşteşug, poezie sau cântec, ne amintim de o lume deja, în mare parte, pierdută, sau risipită în uitare', susţin organizatorii evenimentului.

O jumătate de secol în slujba folclorului: Argeșenii sărbătoresc semicentenarul
Cultura populara 21 Noiembrie 2023, 12:34

O jumătate de secol în slujba folclorului: Argeșenii sărbătoresc semicentenarul

Folcloriștii argeșeni sărbătoresc semicentenarul la Podul Dâmboviței din Stațiunea Dâmbovicioara.

O jumătate de secol în slujba folclorului: Argeșenii sărbătoresc semicentenarul
Conferinţele Arhivei de Folclor a Academiei Române: Explorând Moştenirea Culturală şi Etnografică
Cultura populara 03 Noiembrie 2023, 11:22

Conferinţele Arhivei de Folclor a Academiei Române: Explorând Moştenirea Culturală şi Etnografică

Institutul 'Arhiva de Folclor a Academiei Române' în parteneriat cu Academia Română, Filiala Cluj-Napoca, organizează, în...

Conferinţele Arhivei de Folclor a Academiei Române: Explorând Moştenirea Culturală şi Etnografică
Case tradiţionale din Deltă, refăcute prin PNRR
Cultura populara 25 Octombrie 2023, 17:05

Case tradiţionale din Deltă, refăcute prin PNRR

Primele două case tradiţionale din satul Periprava, Delta Dunării, refăcute de Asociaţia Ivan Patzaichin-Mila 23, cu...

Case tradiţionale din Deltă, refăcute prin PNRR
Festivalul Toamna Piteșteană se prelungește
Cultura populara 24 Octombrie 2023, 10:21

Festivalul Toamna Piteșteană se prelungește

Organizatorii evenimentului "Toamna Piteșteană" anunță că ediția a XVII-a va fi prelungită.

Festivalul Toamna Piteșteană se prelungește
Costumul popular muscelean va fi reprezentat cu cinste la Simpozionul "Cucuteni 5000"
Cultura populara 20 Octombrie 2023, 16:20

Costumul popular muscelean va fi reprezentat cu cinste la Simpozionul "Cucuteni 5000"

Peste câteva zile, la Iași va avea loc un nou eveniment aniversar sub genericul, Cucuteni 5000, care aduce în atenție și...

Costumul popular muscelean va fi reprezentat cu cinste la Simpozionul "Cucuteni 5000"
Ziua Recoltei, la Băbana, în acest weekend
Cultura populara 20 Octombrie 2023, 10:38

Ziua Recoltei, la Băbana, în acest weekend

Primaria comunei argeșene Băbana organizează sâmbătă, 21 octombrie, expoziția de produse agroalimentare "Ziua Recoltei"....

Ziua Recoltei, la Băbana, în acest weekend
O nouă ediție a târgului "Toamna piteșteană"
Cultura populara 09 Octombrie 2023, 13:11

O nouă ediție a târgului "Toamna piteșteană"

Festivalul „Toamna piteșteană”, ediția a XVII-a, va avea loc între 12 și 22 octombrie, în centrul municipiului Pitești.

O nouă ediție a târgului "Toamna piteșteană"
Biserica monument Sf. Visarion, reconstruită cu ajutorul studenților de la Universitatea Ion Mincu
Cultura populara 06 Octombrie 2023, 16:43

Biserica monument Sf. Visarion, reconstruită cu ajutorul studenților de la Universitatea Ion Mincu

Tineri studenți din cadrul Universității de Arhitecura și Urbanism Ion Mincu din București se vor implica in realizarea...

Biserica monument Sf. Visarion, reconstruită cu ajutorul studenților de la Universitatea Ion Mincu