Datornicul nemilostiv

Datornicul a căzut la picioarele lui, s-a rugat, iar împăratul l-a iertat de datorie. Plecând, acela i-a întâlnit pe un tovaraș al lui care îi datora 100 de dinari și a început să-l gâtuie cerându-i datoria. Acela a căzut la picioarele lui și l-a rugat să-l mai îngăduie, dar el nu a vrut ci l-a băgat în temniță. Celelalte slugi văzând acestea s-au dus și i-au spus impăratului care s-a mâniat, l-a chemat la el, l-a certat și l-a dat muncilor până va plăti datoria.

Așa va face și tatăl cel ceresc cu cei ce nu-l vor ierta pe fratele lor. De fapt, iertarea celor ce ne greșesc nouă este o condiție foarte importantă pentru ca Dumnezeu să ne ierte păcatele noastre. Chiar în rugăciunea domnească ,,Tatăl nostru” pe care însuși Domnul nostru Iisus Hristos a dat-o apostolilor, se spune: ,,Și ne iartă nouă greșalele noastre precum și noi iertăm greșiților noștri”. Această iertare pornește din dragostea pe care trebuie să o avem în inimile noastre față de semenii noștri, deoarece apostolul spune că în zadar te vei strădui să căștigi împărăția lui Dumnezeu, dacă nu ai iubire, vei fi ca un țimbal răsunător.

Sfântul Apostol Petre l-a întrebat pe Mântuitor de câte ori va fi iertat fratele care a greșit, de șapte ori? El i-a răspuns că de șaptezeci de ori câte șapte, deci totdeauna. Aceasta este o învățătură complet nouă față de legea veche, care oprea ura față de aproapele, dar nu recomanda iertarea greșelilor.

Mântuitorul a arătat de multe ori că nu va primi iertare cel ce nu iartă la rândul său greșelile aproapelui. Dacă cineva știe că aproapele său este supărat pe el să meargă să se împace, iar el la rândul său să uite orice supărare. El însuși i-a iertat pe păcătoși (Magdalena, Zaheu, Sfântul Petre, femeia adulterină), pe cei care L-au chinuit (,,Părintele Meu, iartă-i că nu știu ce fac”) și, în final, a iertat întreaga omenire.

Această pildă este foarte importantă pentru noi toți. Împăratul din pararbolă îl simbolizează pe Dumnezeu, slujitorii Săi pe oameni, tovarășii datornicului pe îngerii care sunt alături de noi, fiecare om având un înger păzitor de la botez.

Dumnezeu, în bunătatea Sa, a dat oamenilor diferite daruri care să fie folosite pentru mântuirea lor: vorba pentru mângâiere, vederea pentru a desluși binele, auzul pentru a asculta numai ceea ce este bun. Omul nu trebuie să se facă judecător pentru alții ci să caute doar ce este bun în fiecare semen. Chiar dacă cineva ne face rău trebuie să uităm și să-l iertăm, deoarece dacă noi nu vom ierta pe cei care au greșit față de noi, nici Dumnezeu nu va ierta păcatele noastre. În plus, iertarea între oameni aduce pace, de ale cărei binefaceri suntem cu toții convinși. Să urmăm, deci, exemplul dar de Domnul Nostru Iisus Hristos și să fim buni, răbdători și iertători.