Ascultă Radio Antena Satelor Live

Influențe persane în „barocul cantacuzin”

“Barocul cantacuzin” – permisă fie-ne licenţa – este quintesenţa vieţii de peregrin a acestui boier luminat, fiul postelnicului Constantin Cantacuzino şi al Elinei, fiica lui Radu Şerban.

31 Ianuarie 2018, 10:25

Iar dacă istoricii de artă nu s-au gândit încă să adauge termenului de “stil brâncovenesc” sau de “baroc brâncovenesc” pe acela de “baroc cantacuzin”, ar trebui poate să zăbovească asupra acestei idei. Căci, în plină epocă dominată de exuberanţa brâncovenească, spătarul Mihail Cantacuzino, unchiul dinspre mamă al voievodului, lăsa propria-i amprentă în arhitectura religioasă a vremii, prin cele cinci ctitorii ale sale – Mănăstirea Sinaia (1690-1695), Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului din Râmnicu-Sărat (1691-1697), Schitul Titireciu (1700-1706), Biserica Fundenii Doamnei (1699) şi Colţea, cu întreg ansamblul (1701-1715).

Cât despre neamul spătarului Mihail Cantacuzino, știm că taică-su se născuse la Istanbul şi venise cu şcoala Orientului. Maică-sa fusese educată la Viena şi avea Occidentul imperial în matrice. Mihail Cantacuzino copilărise sub influenţa acestor culturi, iar adolescenţa şi tinereţea de beizadea în exil (după uciderea tatălui său) aveau să-i poarte paşii în cetăţile Italiei, unde arta înflorea în întreaga-i splendoare. La Padova şi la Veneţia, Renaşterea târzie exalta, prelungită în Baroc, iar sufletul lui fu atins. Tot astfel cum arta miniaturilor persane, a mozaicurilor şi faianţeriilor pictate otomane îl va sensibiliza în anii desăvârşirii educaţiei, la Istanbul. Din acest amestec de stiluri şi de emoţii aveau să se ivească, mai târziu, temele pe care le va da în lucru arhitecţilor, meşterilor pietrari, sculpturilor în lemn şi zugravilor de subţire care vor lucra pentru el la cele cinci ctitorii – câte degete are o mână (de artist) – ce-i vor duce numele în veşnicie.

Ne vom ocupa acum doar de una dintre ctitoriile sale – Biserica Sfântului Eftimie cel Mare, aflată pe malul lacului Fundeni, în partea de răsărit a Bucureştiului, şi cunoscută, mai ales, sub numele de Fundenii Doamnei. Târnosită la 1 mai 1699, biserica (mult mai mică decât cele care se construiau în epocă) se remarcă de la bun început prin stucaturile preţioase şi decoraţiile în piatră cioplită, cu motive vegetale, zoomorfe sau inspirate din miniatura persană - exuberanţa acestora putând fi lesne observată şi datorită stilului arhitectural (deliberat) mai simplu şi (aparent) mai rigid.

Stucaturile sunt, de obicei, decoraţiuni destinate spaţiului interior. La Biserica Fundenii Doamnei ele sunt plenar exprimate pe pereţii exteriori. Şi nu vorbim aici doar de “clasicele” stucaturi reprezentând frunze de acant, ci de un întreg “expozeu” de teme specifice miniaturii arabe – palate (sunt două astfel de imagini, pe faţadele de nord şi de sud: cu două etaje, străjuite de chiparoşi, cu geamlâc şi lampioane), fântâni, păuni, piese de mobilier, vase de flori, lalele, floarea-soarelui, ramuri de lămâi – despre care legenda spune că ar fi fost închipuite şi poi apictate în roşu-cinabru, albastru de cobalt şi verde auriu de un artist venit din îndepărtata Persie. Aşezate în planul median, aceste desfăşurări de artă orientală sunt “susţinute” de rozetele despărţile de chiparoşi din registrul superior şi de panourile rombice din registrul inferior. Ferestrele, în schimb, au arcuri trilobate, amintind de ancadratura venetă şi padovană, şi sunt împodobite cu ghirlande de flori şi... capete de îngeri.

Influenţa Renaşterii italiene e mai vizibilă încă în interiorul bisericii, unde îngerul cu aripi poleite, cu o carte deschisă în mâna dreaptă şi o trâmbiţă în mâna stângă, veghează din punctul de întâlnire al arcurilor mari din naos. Însă piesa de rezistenţă – în ceea ce priveşte interiorul bisericii – o reprezintă fresca, realizată de artiştii din atelierul lui Pârvu Mutu (considerat “pictorul de curte al Cantacuzinilor”), acesta pictând el însuşi Judecata de Apoi, pe peretele estic al pridvorului. Probabil tot lui i se datorează şi chipurile ctitorilor – Mihail Cantacuzino, Constantin Mavrocordat şi Dumitraşcu Racoviţă, marele hatman al Moldovei, căsătorit cu sora lui Mihail, Ilinca. În 1984, după demolarea bisericii Mănăstirii Cotroceni, osemintele ctitorului acesteia din urmă, domnitorul Şerban Cantacuzino, precum şi ale altor Cantacuzini, au fost aduse în această ctitorie a familiei şi reînhumate.

N-am lămurit însă de ce, ctitorită de un Cantacuzin, biserica despre care vorbim a fost numită “Fundenii Doamnei”... La 1860, avariată de multele zguduiri ale pământului şi ale oamenilor, biserica a fost restaurată şi mult înzestrată de către Maria Doamna, văduva domnitorului Dimitrie Ghica. Aceasta este şi raţiunea pentru care numele ei a ajuns până la noi (şi) sub această formă.

Etichete : puterea credintei
Comunităţile de români din Odesa se pregătesc să întâmpine Sfânta Sărbătoare a Paştelui
Puterea credintei 04 Mai 2024, 19:05

Comunităţile de români din Odesa se pregătesc să întâmpine Sfânta Sărbătoare a Paştelui

În această seară magică de mare sărbătoare creştinească ce a adus omenirii speranţa mântuirii şi a vieţii veşnice prin...

Comunităţile de români din Odesa se pregătesc să întâmpine Sfânta Sărbătoare a Paştelui
Vinerea Mare din Postul Paștelui
Puterea credintei 02 Mai 2024, 10:41

Vinerea Mare din Postul Paștelui

După un interogatoriu nedrept de o noapte, Iisus este adus dis-de-dimineață la Pilat, guvernatorul din Iudeea, mai-marii...

Vinerea Mare din Postul Paștelui
Miercurea Mare din Postul Paștelui
Puterea credintei 02 Mai 2024, 10:40

Miercurea Mare din Postul Paștelui

După încă o noapte petrecută în rugăciune pe muntele Măslinilor, Iisus continuă să vorbească dis-de-dimineață oamenilor în...

Miercurea Mare din Postul Paștelui
Începe Săptămâna Patimilor: Credincioșii întrupează tradiția și spiritualitatea
Puterea credintei 29 Aprilie 2024, 13:00

Începe Săptămâna Patimilor: Credincioșii întrupează tradiția și spiritualitatea

În calendarul creștin ortodox, luni, 29 aprilie a.c., începe una dintre cele mai importante săptămâni din an - Săptămâna...

Începe Săptămâna Patimilor: Credincioșii întrupează tradiția și spiritualitatea
Creştinii ortodocşi şi greco-catolici intră în Săptămâna Mare
Puterea credintei 29 Aprilie 2024, 09:46

Creştinii ortodocşi şi greco-catolici intră în Săptămâna Mare

Creştinii ortodocşi şi greco-catolici intră de luni în Săptămâna Mare, ultima înainte de Paşte, în care îşi amintesc de...

Creştinii ortodocşi şi greco-catolici intră în Săptămâna Mare
Osana! Osana! - la Intrarea Domnului în Ierusalim
Puterea credintei 28 Aprilie 2024, 00:45

Osana! Osana! - la Intrarea Domnului în Ierusalim

„Înainte de Paști cu șase zile, Iisus a venit în Betania, unde era Lazăr, pe care îl înviase din morți. Și I-au făcut acolo...

Osana! Osana! - la Intrarea Domnului în Ierusalim
Pelerinajul de Florii adună credincioșii sâmbătă, în Capitală
Puterea credintei 24 Aprilie 2024, 16:42

Pelerinajul de Florii adună credincioșii sâmbătă, în Capitală

Arhiepiscopia Bucureştilor va organiza sâmbătă, în Bucureşti, Pelerinajul de Florii, la care vor participa ierarhi, preoţi,...

Pelerinajul de Florii adună credincioșii sâmbătă, în Capitală
Sâmbătă, înaintea Floriilor
Puterea credintei 22 Aprilie 2024, 13:35

Sâmbătă, înaintea Floriilor

La evrei, sâmbăta este prin excelență ziua de odihnă, în amintirea trecerii minunate a poporului prin Marea Roșie la...

Sâmbătă, înaintea Floriilor