Mănăstirea Radu Vodă adăpostește moaștele Sfântului Nectarie, vindecătorul de boli grele
Așezată chiar în centrul capitalei, veche de aproape patru secole și jumătate, Mănăstirea Radu Vodă este o oază de liniște și o adevărată binecuvântare pentru bucureșteni, dar nu numai. Aici își găsesc liniștea oameni veniți din toate colțurile țării și vizitatori din lumea întreagă. Prima biserică de pe colina Radu Vodă este atribuită domnitorului Mihnea cel Rău (1508-1509), cea de-a doua fiind ctitorie a domnitorului Alexandru al II-lea Mircea (1568-1577), strănepot al lui Vlad Țepeș.
09 Martie 2014, 22:00
Fiul său, Mihnea Turcitul, va înzestra mănăstirea cu moșii, sate și odoare de preț – sporind prestigiul ei în Țara Românească.
În timpul domniei sale, în mănăstire este înființată prima bibliotecă din București. În 1595, Mănăstirea Radu Vodă va fi incendiată de trupele lui Sinan Pașa, în retragerea acestora din calea armatei lui Mihai Viteazul. Radu Vodă Mihnea reface din temelii mănăstirea, în 1625, închinând-o Mănăstirii Ivirion din Athos.
Patriarhul Macarie al Antiohiei şi Paul de Alep, vizitând Mănăstirea Radu Vodă în 1653-1657, rămân profund impresionați de arhitectura acesteia. Cutremurele din 1829 și din 1838 îi vor produce Mănăstirii Radu Vodă mari pagube, fiind necesare ample lucrări de refacere.
În 1875, Titu Maiorescu, în acea vreme ministru al cultelor, hotărăște dărâmarea unei părți însemnate din mănăstire – ca și a altor incinte mănăstirești și hanuri din București, considerate clădiri insalubre. Biserica, turnul-clopotniță și o parte din chilii vor rămâne totuși nedemolate. Clădirile Seminarului Teologic, aflate la sud de biserică, datează din 1893, fiind construite prin grija lui Ion Scorțeanu și a surorii sale Maria Șchiopescu, ca internat al seminarului. În 1960, mănăstirea este desființată. PF Justinian va restaura biserica de la Radu Vodă între anii 1969 și 1974, locașul fiind resfințit în 1979.
La Mănăstirea Radu-Vodă minunile sunt la tot pasul. Într-o raclă de argint, poleită cu aur stau moaștele Sfântului Necatrie care îi ajută pe toți. Racla cu moaștele sfântului au fost aduse aici, acum câțiva ani, de un arhiereu grec, care a fost impresionat de cât de frumoasă este Mănăstirea. Și așa Mănăstirea Radu-Vodă a devenit Eghina românească. Pentru acest loc, Sfântul parcă are ceva aparte. Mărturie stau miile de credincioși care vin în pelerinaj și se roagă primind vindecare pe măsura credinței lor.
Pictura bisericii aparține părintelui arhimandrit Sofian Boghiu, în pronaos păstrându-se o parte însemnată din pictura lui Gheorghe Tattarescu. Mănăstirea a fost reactivată în 1998 de către PF Teoctist. În biserica Mănăstirii Radu Vodă se află mormântul Patriarhului Justinian Marina.
