Fechet: În curând deschidem apelul de proiecte pe PNRR pentru fabrici de reciclare, în valoare de 220 milioane euro

'Am instituit un program de finanţare din PNRR în valoare de 220 de milioane de euro, cred că foarte curând se va deschide apelul de proiecte. Ghidul de finanţare a parcurs procesul de transparentizare, a fost trimis către Monitorul Oficial. Probabil în viitoarele săptămâni vom avea deja primele proiecte, primele cereri de finanţare depuse la Administraţia Fondului de Mediu (AFM) pentru acest program, pe care noi îl numim 'fabrici de reciclare' şi unde finanţăm, dacă citez bine din memorie, o valoare maximă de 8 milioane de euro pentru fiecare astfel de investiţie', a declarat ministrul Mircea Fechet, într-o conferinţă de presă susţinută la Târgu Mureş.

Ministrul a adăugat că, în privinţa Directivei ambalaje, el este interesat foarte mult să reprezinte şi interesele industriei din România. El a subliniat că ghidul de finanţare se referă la activităţi de tratare şi de reciclare a deşeurilor şi nu se referă la producători de ambalaje biodegradabile sau compostabile.

'Trebuie ca pe întregul lanţ de producţie şi pe în întregul lanţ de viaţă a unui astfel de material să te asiguri că ai capacităţi suficiente (...) În cadrul programului despre care vă vorbeam mai devreme, pot aplica şi beneficiari care doresc să investească în fabrici de reciclare. Pentru fracţia biodegradabilă sunt foarte multe discuţii la nivel european. Suntem foarte bine conectaţi, inclusiv cu producătorii din România, pentru că încercăm în acelaşi timp să protejăm industria românească. Dacă discutăm de directiva ambalaje, spre exemplu, ne interesează foarte mult să reprezentăm şi interesele industriei din România, înţelegând în acelaşi timp că toţi ne dorim un mediu mai curat', a afirmat ministrul Mediului.

El a arătat că deşeurile biodegradabile ar reprezenta jumătate din cantitatea totală de deşeuri care se produce în România, însumând 3 milioane de tone.

'Cu alte cuvinte, din cele 6 milioane tone, aproximativ 3 milioane de tone sunt astfel de deşeuri. Din acest motiv, până să mă îngrijorez de sticla de şampon sau alte lucruri (...), avem o reală problemă cu modul în care gestionăm cele 3 milioane (tone n.r.) de deşeuri biodegradabile, în sensul în care, pe de o parte, nu reuşim să asigurăm o colectare separată a acestora aşa cum ar trebui, pentru a le putea transforma în compost, lucru care se întâmplă în foarte multe state membre. Pe de altă parte, ne chinuim în multe judeţe cu instalaţiile de sortare convenţionale pentru fracţia uscată', a spus Mircea Fechet.

Referitor la fracţia biodegradabilă, ministrul a susţinut că 'aproape că numărăm pe degete judeţele unde există instalaţii conforme care îşi fac treaba aşa cum trebuie' şi că nu e suficient doar să se asigure o colectare adecvată.

În contextul în care Directiva 904/ 2019 privind plasticul de unică folosinţă prevede că în acest an firmele vor trebui să introducă pe piaţă cu 10% mai puţine recipiente şi ambalaje, în anul 2025 cu 15% mai puţine, iar în 2026 cu 20% mai puţine, distribuitorii de ambalaje de unică folosinţă susţin că problemele de mediu s-ar putea rezolva prin folosirea ambalajelor compostabile sau biodegradabile.

'În 2021 am descoperit domeniul ambalajelor de unică folosinţă, cărora sincer, eu nu le dădeam atât de multe importanţă. Poate ca om normal foloseam şi aruncam pur şi simplu şi apoi am început să devin cât mai mult conştientă de produsele care sunt pe piaţă, de la punga în care noi ne luăm cumpărăturile, până la caserola în care primim mâncarea. Noi ar trebui să avem caserole, ambalaje compostabile, biodegradabile. În perioada de faţă este lăsată un pic în umbră producerea de ambalaje de unică folosinţă din trestie de zahăr, în favoarea celor din polistiren, pentru că sunt mai ieftine şi toată lumea doreşte să ofere mai ieftin ca să poată să scoată profit mai mare. Noi am vrea un pic să aducem un pic de conştientizare să se acorde o atenţie mai mare şi ambalajelor compostabile. Acestea dispar în câteva luni, cel din polistiren are un proces de degradare estimat la 850 de ani', a declarat, pentru AGERPRES, managerul de dezvoltare al NeoPack, Alina Şagău.

Ea spune că, din păcate, în România nu se produc ambalaje compostabile sau biodegradabile, cum sunt cele din trestie de zahăr, şi că aceia care ar dori să le folosească apelează la importurile din China, ceea ce implică şi costuri mai ridicate. AGERPRES