Specialiști: Relocarea urșilor nu este soluția salvatoare pentru România

Soluția propusă frecvent de autorități și experți este relocarea acestor animale în zone mai puțin populate.

Cu toate acestea, relocarea urșilor nu este o soluție viabilă pe termen lung și vine cu o serie de provocări care trebuie analizate atent.

În primul rând, relocarea nu abordează cauzele fundamentale ale conflictului om-urs.

Degradarea habitatelor naturale, lipsa resurselor alimentare și intervențiile umane în teritoriile sălbatice contribuie la comportamentul problematic al urșilor.

Mutarea lor în alte zone nu face decât să deplaseze problema, fără a o rezolva efectiv. În al doilea rând, relocarea urșilor presupune riscuri semnificative pentru animalele în sine.

Acestea trebuie capturate și transportate, procese care pot fi extrem de stresante și periculoase pentru urși. În plus, urșii relocati pot întâmpina dificultăți în adaptarea la noile teritorii, unde pot intra în conflicte cu populațiile locale de urși sau pot avea dificultăți în găsirea hranei și adăpostului.

De asemenea, costurile și resursele necesare pentru capturarea și relocarea urșilor sunt considerabile.

Acestea includ echipamente specializate, personal instruit și transport adecvat, toate acestea necesitând fonduri și logistică semnificative.

În contextul bugetelor limitate ale autorităților române, astfel de operațiuni pot deveni nefezabile.

Pe termen lung, soluțiile ar trebui să se concentreze pe măsuri preventive și educație publică. Implementarea unor politici de gestionare a deșeurilor, instalarea gardurilor electrice în jurul fermelor și dezvoltarea unor programe educative pentru comunități sunt pași esențiali în reducerea interacțiunilor negative dintre oameni și urși.

Gestionarea conviețuirii dintre om și urs în România necesită soluții științifice și legislative eficiente, deoarece relocarea urșilor nu rezolvă problemele și procedurile birocratice împiedică intervențiile rapide.

Conservarea favorabilă a speciei urs este esențială pentru România, dar trebuie făcută în siguranță pentru populație. Incidentul tragic în care o tânără a fost ucisă de un urs pe Jepii Mici a generat dezbateri intense.

Colegiul Național Științific al Ariilor Protejate a trimis un memoriu Ministerului Mediului, implicând experți din diverse domenii pentru a găsi soluții eficiente.

Relocarea urșilor, propusă ca soluție, este „neștiințifică”, a declarat pentru Radio Antena Satelor, profesor universitar doctor Cristina Gârlea, președintele Colegiului Național Științific al Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate.

Relocările au dus la probleme suplimentare, urșii atacând animale domestice în noile lor habitate, demonstrând că problema nu se rezolvă, ci doar se mută.

Există un cadru legislativ național pentru intervenții în caz de urgență, dar procedurile birocratice îngreunează aplicarea acestora.

Deși există legi și ordonanțe care permit acțiuni rapide, lipsa aplicării eficiente și retragerea unor ordine de intervenție complică situația.

Problema conviețuirii dintre om și urs în România este complexă și necesită soluții echilibrate și științifice.

Este crucială colaborarea între experți, autorități și comunități pentru a asigura coexistența pașnică și sigură între oameni și urși, a mai mentionat profesorul universitar doctor Cristina Gârlea.

În concluzie, relocarea urșilor în România nu va rezolva problema pe termen lung. Este nevoie de o abordare holistică care să includă măsuri preventive, protejarea habitatelor naturale și educarea populației pentru a asigura coexistența pașnică între oameni și urși.