Ziua Națională a Libertății Religioase, sărbătorită oficial la nivel național pe 16 mai

Potrivit actului normativ, cu acest prilej, Parlamentul, Administraţia Prezidenţială, Guvernul şi autorităţile administraţiei publice locale pot să aloce fonduri din bugetele proprii pentru a organiza sau sprijini logistic şi/sau financiar evenimente şi manifestări cultural-religioase şi educaţionale dedicate libertăţii religioase, relaţiilor dintre stat, culte şi celelalte organizaţii religioase, precum şi parteneriatului dintre stat şi culte şi contribuţiei cultelor la binele societăţii româneşti.

Cultele, asociaţiile religioase şi asociaţiile şi fundaţiile care au şi obiective religioase pot organiza manifestaţii cultural-religioase dedicate celebrării Zilei Naţionale Libertăţii Religioase şi a contribuţiilor cultelor în viaţa societăţii româneşti, stipulează proiectul.

Autorităţile centrale şi locale ale statului pot încheia parteneriate cu cultele, asociaţiile religioase şi asociaţiile şi fundaţiile care au şi obiective religioase pentru organizarea manifestărilor cultural-religioase dedicate celebrării Zilei Naţionale a Libertăţii Religioase şi a contribuţiei cultelor la viaţa societăţii româneşti, în conformitate cu prevederile menţionate anterior.

Deputatul AUR Ilie Coleşa a afirmat, în cadrul dezbaterilor, că ţara noastră a fost parte şi este continuatoare 'în duh' a 'imperiului creştin cu capitala la Constantinopol'.

'Să nu uităm că noi ca naţiune şi ca ţară, consfinţită şi prin numele ţării noastre, România, am fost parte şi suntem continuatori în duh ai acestui imperiu creştin cu capitala la Constantinopol, căci Imperiul Bizantin este o denumire politică, fără legătură cu realitatea, căci Imperiul Roman s-a numit întotdeauna Romania, Romania, numai Romania, deci numele nostru', a susţinut Coleşa.

Partidul Oamenilor Tineri a votat pentru această lege, întrucât libertatea religioasă este un drept fundamental, esenţial pentru orice societate democratică şi parte integrantă a suveranităţii naţionale, a subliniat deputatul formaţiunii Cristian-Emanuel Cîmpan.

'Susţinem instituirea Zilei Naţionale a Libertăţii Religioase şi a contribuţiei cultelor la viaţa societăţii româneşti, ca recunoaştere a rolului pe care cultele l-au avut în istoria, identitatea şi coeziunea socială a ţării noastre. Totodată, considerăm că expunerea de motive acestui proiect putea fi formulată mai clar şi mai adecvat scopului declarat. Referirile la izolaţionism, extremism sau renaşterea xenofobiei nu îşi găsesc pe deplin locul în justificarea instituirii unei zile simbolice pentru libertatea religioasă. Este important ca astfel de iniţiative să transmită un mesaj pozitiv de unitate şi respect reciproc, fără amplifica artificial temeri sau tensiuni', a transmis deputatul POT.

Deputatul USR Radu Miruţă i-a invitat pe reprezentanţii AUR 'să nu mai bage capul în poză lângă religie', pentru că, de fapt, 'seamănă foarte multă ură în societate'.

'Treaba asta cu religia şi cu aplecarea spre credinţă să ştiţi că nu e de a fi utilizată doar în limbaj, nu e doar de a vă atârna dumneavoastră şi de a intra aşa agresiv pentru a face câte o anumită poză. Ce faceţi dumneavoastră şi candidatul dumneavoastră este că semănaţi foarte multă ură în societate. Semănaţi foarte multă dezbinare în societate. Aţi ajuns să faceţi concurs de înjurături şi nici măcar cuvintele alea injurioase n-aveţi capacitatea să le scrieţi corect. Lăsaţi ipocrizia asta şi nu mai băgaţi capul în poză lângă religie pentru că ceea ce faceţi dumneavoastră nu sunt valori ale creştinismului şi nici ale religiei', a afirmat Miruţă.

Camera Deputaţilor este for decizional în cazul acestui proiect de lege, care a fost votat în varianta Senatului. A