Sărbători fără griji: Cum să cumperi atent, fără capcane
Colindele au început să curgă pe post, vitrinele s-au umplut de lumini, iar prin piețe miroase deja a cetină și a carne pregătită pentru zilele de sărbătoare. Sărbătorile vin cu bucurie, cu masa pusă „ca la carte” și cu grija aceea firească a românului care vrea să le aibă pe toate: brad, cadouri, bunătăți, musafiri, liniște. Dar, odată cu febra cumpărăturilor, vine și riscul de a transforma sărbătoarea într-o poveste cu nervi și dezamăgiri.
Articol de Ramona Alexandrescu, 24 Decembrie 2025, 12:45
Tocmai de aceea, în ediția emisiunii Viața la țară, realizatoarea Violeta Anghel l-a avut invitat în studio pe Costel Stanciu, președintele Asociației Pro Consumatori, într-o discuție pe înțelesul tuturor: ce verificăm, ce evităm și cum ne protejăm banii și sănătatea în perioada în care „toată lumea cumpără”.
„E perioada în care consumatorii trebuie să fie vigilenți, ca să nu transforme sărbătoarea într-o situație neplăcută”, a spus invitatul.
Un detaliu care pare banal, dar poate strica tot: bradul. În goana din magazine, mulți cumpără brazi deja împachetați. Iar aici apar surprizele.
„Recomand să nu cumpere niciodată brazi împachetați. Bradul trebuie văzut răsfirat, să-i vezi simetria crengilor, să-l alegi cu ochiul tău. Îl ambalează vânzătorul după aceea”, a avertizat invitatul.
În piețele de cartier, unde există dispozitive pentru împachetare, bradul poate fi verificat înainte. În schimb, în unele magazine mari, bradul vine „gata făcut”, iar cumpărătorul află abia acasă dacă are vârful tăiat sau crengi inegale.
„Când cumpăr un brad, mă uit ca acele crengi să fie aproape de perfecțiune, ca să nu caut o poziție în care să ascund partea urâtă”, a adăugat el.
Apoi, există tentația bradului la ghiveci varianta „eco”, pe care mulți o aleg cu gândul că îl vor planta după sărbători. Doar că realitatea nu e întotdeauna blândă.
„Am încercat și eu varianta cu bradul la ghiveci și nu am avut succes. Doi ani la rând nu s-a prins”, a recunoscut invitatul, într-o confesiune care a smuls zâmbete, dar și aprobare de la mulți ascultători.
Pentru cei care se tem că bradul la ghiveci este, de fapt, doar „înfipt” acolo, recomandarea a fost simplă: atenție la ace și la aspect.
„Îți dai seama după ace. Dacă se desprind foarte ușor, e clar că nu e un brad cu rădăcină. Culoarea trebuie să fie un verde viu”, a explicat el.
Discuția s-a mutat firesc spre ce doare cel mai tare în perioada asta: bugetul. Invitatul a observat scumpiri vizibile la produsele din carne, mai ales la cele tradiționale.
„Am văzut într-un mare lanț de magazine jumări la 245 de lei kilogramul. Caltaboșul ajunsese la 68 de lei kilogramul. Prețul la jumări poate fi un etalon ca să-ți dai seama cât de mult s-au scumpit preparatele”, a spus el.
În același timp, a atras atenția asupra unei capcane clasice: cumpărăturile făcute pe fugă, cu lista lungă în mână, cu nervii întinși și cu ochii obosiți.
„Le recomand să înceapă să cumpere ce se poate cumpăra din timp: orez, făină, mălai, condimente. Altfel, ai listă lungă, aglomerație și se pierde toată bucuria sărbătorii”, a subliniat el.
Un capitol important a fost dedicat produselor „ready-to-eat”, tot mai prezente în coșurile românilor, mai ales în marile orașe. Invitatul a insistat pe citirea etichetelor și pe evitarea marketingului strălucitor.
„Să nu fie induși în eroare de mențiuni de tipul ”bogat în proteine”, “delicios” sau de imaginea unor chefi. De multe ori e doar marketing, nu realitate”, a spus el.
A semnalat și prezența aditivilor alimentari folosiți pentru potențarea gustului, în special în mâncarea de tip fast sau în preparatele asiatice ambalate.
„Găsești potențiatori de gust și aromă, precum monoglutamatul de sodiu. Am văzut chiar și “aromă de pui” într-un preparat pe bază de carne de pui. Asta spune multe”, a punctat el.
Pentru masa de sărbători, invitatul a recomandat o întoarcere la firesc: fie gătim acasă, fie cumpărăm de la producători locali, cu produse certificate.
„Dacă cumpărăm, să cumpărăm de la mici producători locali care au produse certificate de Ministerul Agriculturii. Nu tot ce se prezintă ca tradițional este și tradițional”, a avertizat el.
Și a oferit un criteriu ușor de reținut:
„Uitați-vă pe etichetă. Dacă e produs tradițional certificat, nu au ce căuta aditivi în el. Prin lege sunt interziși.”
Dincolo de mâncare, discuția a atins și băuturile de sărbători. Pentru vinurile românești, invitatul a amintit existența elementelor de autenticitate, inclusiv a unui cod care poate fi verificat.
„La vinurile românești există o etichetă pe gâtul sticlei și un cod QR care poate fi scanat. Aflăm dacă sticla e autentică și dacă are legătură cu acea cramă”, a explicat el.
A adăugat și un sfat util pentru gust: temperatura de servire și recomandările de asociere cu mâncarea nu sunt mofturi, ci parte din experiență.
Despre apa minerală, a făcut o distincție pe care puțini o cunosc:
„Apă carbogazoasă înseamnă dioxid de carbon de la sursă. Apă carbogazificată înseamnă completare cu dioxid de carbon. E o diferență de calitate și se simte”, a spus el.
Dincolo de liste, etichete și recomandări, mesajul întâlnirii a fost unul calm și omenesc: sărbătorile nu trebuie să fie o cursă cu obstacole. Pot rămâne o perioadă frumoasă, dacă alegem cumpărăturile cu răbdare și cu mintea limpede.
Într-o lume în care marketingul urlă, iar reducerile ne împing spre grabă, un gest simplu să verifici, să citești, să compari poate face diferența dintre o masă liniștită și o sărbătoare stricată de griji.
Iar, uneori, cea mai bună protecție nu este să cumperi mai mult, ci să cumperi mai atent.
