Deponeul de gunoaie al judeţului Timiș, focar ecologic. Autoritățile caută soluții urgente
O expertiză solicitată de Consiliul Județean Timiș a arătat deficiențe majore în administrarea deșeurilor la Ghizela, determinând autoritățile să caute o soluție de urgență. Consiliul Județean (CJ) Timiș a anunțat intenția de a înființa o societate proprie, dedicată gestionării deșeurilor din întregul județ. Decizia vine ca urmare a unei expertize care a scos la iveală probleme grave la deponeul de la Ghizela, acesta fiind catalogat drept o veritabilă "bombă ecologică".
Articol de Petruț Mazilu, 24 Septembrie 2025, 16:37
Preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Alfred Simonis, a prezentat, în şedinţa de plen a CJ de miercuri, monitorizarea făcută de o firmă de specialitate, plătită de CJ Timiş, care a urmărit tot ceea ce se întâmplă la Ghizela.
Filmările dezvăluie dimensiunea 'dezastrului' sub gestionarea actualei societăţi Retim, cu care CJ are încheiat contractul până în anul 2027, dar pe care administraţia judeţeană este pregătit să-l rezilieze.
Filmările arată cantităţi uriaşe de levigat care ar fi depozitate împreună cu deşeurile. Solul pare deja îmbibat cu acest lichid, asemănător unei mlaştini. Levigatul este lichidul rezultat din trecerea apei prin deşeuri solide, antrenând substanţe nocive şi devenind un pericol ecologic. Se formează în principal în gropile de gunoi, fiind un subprodus al depozitării deşeurilor.
'Situaţia şi măsurătorile pe care noi le avem (legat de deponeul de la Ghizela, n.r.) demonstrează faptul că groapa e plină, cu capacitatea depăşită. O să ne întrebaţi, pe mine şi pe fostul preşedinte CJ (Adrian Nica, n.r.), de ce nu am început construirea unei noi celule. Vă spun că am început construirea unei noi celule, chiar împotriva legii, pentru că legea ne-a obligat să nu începem construirea unei noi celule (de depozitare a deşeurilor, n.r.) până nu avem un grad de umplere de 75% a celei existente. Deşi gradul de umplere a gropii era în noiembrie 2024 de 95%, operatorul raporta întotdeauna sub 75%. Şi, din propria iniţiativă, cu echipa de la CJ, am zis să ne asumăm începerea construirii unei noi celule. Pentru că dacă operatorul ne minte, ce să facem, să rămânem fără groapă? Dacă aşteptam după ei (raportările operatorului, n.r.), nici în ziua de azi nu puteam începe demersul pentru noua groapă', a argumentat Alfred Simonis, în plenul CJ.
Liderul administraţiei judeţene a mai subliniat că în ziua în care a fost lansată licitaţia pentru construirea noii gropi de gunoi a primit raportările corecte, cu gradul de umplere de peste 95%.
'Preluarea deponeului de către o firmă a CJ nu este o bucurie. (...) Obligaţia noastră este să intervenim, să extragem levigatul din acele celule, să respectăm normele de mediu. Slavă Domnului că încă nu este ruptă membrana celulei. (...) Pericolul există. Chiar în timpul unui control al Apelor Române, a început să alunece dealul (cu gunoaie, n.r.). Imaginaţi-vă ce înseamnă 220 de mii de metri cubi de levigat, de substanţă chimică, în solul, în pânza freatică a Timişului, în vecinătatea Begăi şi a Timişului. Nu vreau să trag eu concluzii cu ce s-ar întâmpla dacă s-ar rupe membrana, sau dacă dealul ar pleca la vale', a mai explicat Alfred Simonis.
Până la construirea unei noi celule ecologice (cea de-a treia) la Ghizela, deşeurile vor fi duse în judeţele învecinate, cu care Consiliul Judeţean a încheiat protocoale în acest sens.
