Fenomenul arderilor de vegetaţie comise de piromani a atins cote alarmante. Anul trecut, numărul total a fost de 2,6 ori mai mare decât în 2018

Conform sursei citate, în 2022 şi-au pierdut viaţa 15 oameni, iar în acest an au decedat alte două persoane din cauza acestor incendii.

Fenomenul arderilor de vegetaţie a atins cote fără precedent anul trecut, când numărul total al incendiilor de acest fel a fost de 2,6 ori mai mare decât cel înregistrat în anul 2018, arată statisticile Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, citate de ANPM.

'De la 8.191, în 2018, până la 20.945, în 2022, este o diferenţă care arată că numărul piromanilor a crescut constant, în ciuda măsurilor de pază şi a sancţiunilor tot mai mari, iar acest lucru este periculos pentru oameni, sol şi mediu, în general', a avertizat preşedintele ANPM.

Conform OUG nr 195/2005 privind protecţia mediului, arderea miriştilor, stufului, tufărişurilor, litierei pădurii şi vegetaţiei ierboase constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 7.500 de lei, la 15.000 de lei, pentru persoane fizice, şi de la 50.000 de lei şi până la 100.000 de lei, pentru persoane juridice.

Mai mult decât atât, în cazul în care aceste suprafeţe se află în arii protejate sau pe terenuri supuse refacerii ecologice, arderile constituie infracţiuni şi se sancţionează penal.

'Trebuie să oprim arderile de vegetaţie şi să pedepsim piromanii! Au fost aproape 5.600 de incendii în primele şase luni. Anul trecut, 15 oameni şi-au pierdut viaţa din cauza acestor incendii. Anul acesta, alţi doi oameni au decedat în urma arderilor scăpate de sub control. Facem apel la populaţie, să înţeleagă că prin aceste incendieri pun în pericol viaţa sau sănătatea proprie şi a întregilor comunităţi din zonă. De cele mai multe ori, cei care recurg la astfel de practici sunt chiar proprietarii sau deţinătorii terenurilor respective. Ideea că arderea face bine pământurilor este profund greşită, în realitate având efect negativ atât asupra biodiversităţii şi ecosistemelor, cât şi asupra sănătăţii umane', a subliniat Păştinaru.

Potrivit şefului ANPM, autorităţile au fost permanent în alertă şi în acest an, prin acţiuni de patrulare, controale, acţiuni de informare publică şi interinstituţională şi conlucrare cu echipe de voluntari, reuşind să reducă la aproximativ jumătate numărul incidentelor, faţă de 2022.

Astfel, în primele 6 luni ale anului (în 181 de zile) s-au înregistrat 5.587 de incendii, respectiv o medie de 30,8 arderi de vegetaţie pe zi, în toată ţara.

Conform datelor ANPM, în luna martie nivelul a fost cel mai mare: 1.726 de incendii, adică în medie, 56 pe zi. Astfel, nu au lipsit nici de data aceasta victimele, din cele cinci persoane afectate, două pierzându-şi viaţa, iar trei fiind rănite.

'Este nevoie de responsabilitate, pentru că implicaţiile pot fi din cele mai grave. Pe când lucram în echipele de control ale Gărzii Naţionale de Mediu interveneam de câte ori se putea, pentru a limita extinderea flăcărilor, până la venirea pompierilor. Au existat, însă şi multe situaţii în care au ars gospodării, de la focuri lăsate nesupravegheate în propriile curţi sau pe câmp. Aceste arderi nu aduc niciun fel de beneficiu. Anul trecut a fost o adevărată nebunie cu aceste incendii al căror număr a crescut cu 113% faţă de 2021', a mai spus reprezentantul ANPM.

Din datele anului trecut, cele mai multe incendii de acest fel s-au înregistrat în judeţul Prahova, urmat de Dâmboviţa şi de Hunedoara. Din punct de vedere al perioadelor preferate de piromani, lunile martie şi iulie sunt cele mai fierbinţi în privinţa arderilor de vegetaţie.

Reprezentanţii ANPM au menţionat opt motive pentru care arderile de vegetaţie trebuie evitate. Potrivit specialiştilor din domeniul biodiversităţii, unele date experimentale au demonstrat că arderea miriştii conduce la reducerea recoltelor culturilor agricole cu 25-35%, funcţie de cultura precedentă, iar cel mai puternic afectate sunt recoltele de grâu şi orz.

'Calculele arată că în urma arderii vegetaţiei în sol sunt returnate doar circa 50% din elementele provenite din arderea biomasei, restul împrăştiindu-se cu cenuşa, pe suprafaţa solului, precizează ANPM.

Conform specialiştilor, două elemente de importanţă majoră în circuitul biochimic - carbonul şi azotul - se pierd total prin ardere. Pe de altă parte, fumul rezultat în urma arderii vegetaţiei uscate se ridică în atmosferă până la circa 25 de kilometri şi se poate răspândi pe distanţe foarte mari.

Totodată, cresc de 20 de ori cantităţile de pulberi în suspensie din aer şi particule de funingine PM 2,5. 'Eliberează cantităţi foarte mari de dioxid de carbon şi alte gaze cu efect de seră, care sunt unele din principalele cauze ale apariţiei ploii acide', precizează ANPM.

Arderile de vegetaţie cresc incidenţa bolilor respiratorii şi a crizelor acute de astm şi pot provoca boli respiratorii acute la copii şi modificări ale funcţiei ventilatorii pulmonare, precizează sursa citată.