Investiţie de 17,9 milioane de euro pe trei pârâuri din județul Sibiu

Banii vor fi investiți în localităţile Turnu Roşu, Porumbacu de Jos, Cârţişoara şi Cârţa, pentru a fi prevenite inundaţiile din viituri rapide.Lucrarea ar trebui să fie finalizată în maximum trei ani, potrivit ministrului Deneş.”Această lucrare complexă presupune: recalibrarea albiei pârâului Cârţişoara, pe o lungime de 5,5 km; consolidări de mal pe pârâul Cârţişoara, pe o lungime de 9,36 km; construirea unui dig nou pe o lungime de 4,6 km, pe pârâul Cârţişoara; refacerea a două podeţe pârâu Cârţişoara; consolidări de mal, pârâu Sebeş, în lungime de 0,22 km; construirea a cinci căderi de beton pe pârâul Sebeş; realizarea unei acumulări nepermanente pe pârâu Sebeş, cu o capacitate de 268.000 metri cubi; împădurirea pe 400 de hectare a zonelor montane; reprofilarea albiei pârâului Porumbacu, pe o lungime de 2,65 km; consolidări de mal pârâu Porumbacu pe o lungime de 2,65 km; 7 praguri şi un nou dig pe pârâul Porumbacu, precum şi 12 baraje de retentive”, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Apelor şi Pădurilor.Ministrul Deneş a mai declarat că va fi mărită capacitatea de transport a aducţiunii Gura Râului - Sibiu şi se vor face lucrări la barajul de la Gura Râului.”Totodată, demnitarul le-a spus autorităţilor publice judeţene că Ministerul Apelor şi Pădurilor mai derulează un proiect investiţional - 'Mărirea capacităţii de transport a aducţiunii Gura Râului - Sibiu şi lucrări de asigurare a comportării în timp a barajului Gura Râului, judeţul Sibiu'. Obiectivul se realizează cu bani alocaţi de la bugetul de stat şi are o valoare estimată de , 60,1 milioane de lei. Lucrarea vizează reabilitarea aducţiunii pe o lungime de 14,834 km, reabilitarea barajului, a pragurilor şi protecţiilor, precum şi realizarea de instalaţii electrice pe o lungime de 18,951 km”, potrivit comunicatului citat. Ministrul Apelor şi Pădurilor, Ioan Deneş, a mai anunţat miercuri, într-o conferinţă de presă, că a găsit câteva măsuri prin care în acest an va fi mult diminuată, dacă nu eliminată, criza lemnului de foc pentru populaţie.”Anul trecut, cam pe vremea în care suntem, a apărut în piaţă o criză a lemnului de foc. Consider că am găsit soluţii de deblocare şi de eliminare sau diminuare a crizei lemnului de foc în România”, a declarat Ioan Deneş.Ministrul Deneş mai nspune că modificările aduse Codului silvic vor ajuta ca populaţia să aibă lemnul de foc necesar.”În acest sens, în această vară s-a propus modificarea Codului silvic pentru a se debloca şi a se pune tot lemnul la drum, pe piaţă, cel care este aprobat pe baza posibilităţii conform legilor şi regulamentelor în vigoare. De asemenea, cumulat cu modificarea Codului silvic am venit şi cu o modificare a legislaţiei subsecvente, respectiv a regulamentului de valorificare a masei lemnoase, care la ora actuală este în procedură de avizare interministerială”, a explicat ministrul Apelor.Potrivit ministrului Deneş, ”exista o anumită cantitate de masă lemnoasă, care, din analizele făcute, rămânea în pădure, neexploatată”.”Şi atunci, noi, pe lângă cele două paliere de posibilităţi de exploatare, respectiv Regia Naţională a Pădurilor să exploateze cu forţe proprii şi prin prestări servicii cu agenţii economici, am creat şi o a treia posibilitate, de valorificare şi exploatare a masei lemnoase rămase după cele două proceduri şi pe picior, de către agenţii economici, dar nu oricum, în sensul că aceşti agenţi economici au obligaţia ca pe o anumită perioadă pe care noi am stabilit-o, înainte de a începe exploatarea, trebuie să facă public la sediul agentului economic, la sediul Consiliului Local, că urmează să exploateze masa lemnoasă respectivă şi că are o anumită cantitate, conform actului de punere în valoare, de lemn de foc care este la dispoziţia populaţiei din raza localităţii care este proprietarul pădurii”, a explicat Deneş.Deţinătorii de păduri de până la zece hectare care nu au actul de proprietar pot beneficia şi ei de lemnul de foc din aceste păduri, potrivit ministrului Apelor şi Pădurilor, care a emis deja un ordin în acest sens. Aceşti deţinători care nu au actul de proprietar trebuie să plătească impozitul la primării pentru acele păduri şi să aibă încheiat un contract cu un ocol silvic autorizat, pentru ca un pădurar să marcheze lemnele pe care au dreptul să le taie pentru foc.”Al doilea lucru pe care l-am făcut, tot în sensul lemnului de foc, este dreptul deţinătorilor care au folosinţa pădurii pentru a beneficia de fructele proprietăţii pe care o îngrijesc. Aici vorbesc de suprafeţele de pădure de până la zece hectare, care nu sunt obligate să aibă acel amenajament silvic”, a mai spus ministrul Deneş.Ministrul Apelor şi Pădurilor a precizat că a dat un ordin prin care şi copacii doborâţi la pământ de furtuni sau ninsori, accidental, vor putea fi folosiţi ca lemne de foc pentru populaţie. Din estimările Ministerului Apelor şi Pădurilor, ar exista două milioane de metri cubi de lemne doborâte în păduri în urma evenimentelor meteorologice.”Şi al treilea lucru pe care l-am făcut tocmai tot pentru a mări plaja de lemn de foc pus la dispoziţia populaţiei, pentru că este prioritatea zero a Ministerului Apelor şi Pădurilor, este exploatarea şi expedierea din păduri a lemnului provenit din produse accidentale, respectiv din doborâturi, lemne căzute în urma unor căderi masive de zăpadă, furtuni şi aşa mai departe. Noi am făcut o analiză şi am constatat că înainte de a da acest ordin de ministru, aproximativ două milioane de metri cubi de masă lemnoasă erau doborâturi în pădurile României. Prin aceste măsuri, considerăm că în acest an va fi mult diminuată, dacă nu eliminată, criza lemnului de foc pentru populaţie”, a concluzionat ministrul Apelor şi Pădurilor, Ioan Deneş.

Sursa: agerpres.ro
Sursa foto: mesageruldesibiu.ro