Orașele din România devin semnificativ mai calde an de an

Cel mai elocvent exemplu este Bucureștiul, care a urcat în clasamentul european al capitalelor, atingând în luna iulie o medie termică similară cu cea a unor metropole sudice precum Roma sau Atena.

'Oraşele României se încălzesc într-un ritm accelerat, reflectând preţul urbanizării rapide şi al planificării deficitare. Peste 12 milioane de români locuiesc în oraşe, iar mai mult de jumătate dintre aceştia sunt expuşi zilnic la temperaturi cu 3-8 grade Celsius, mai ridicate decât în satele învecinate. Temperatura medie anuală în oraşele României a crescut constant, depăşind 12 grade Celsius, în perioada 2021-2024, cu peste două grade Celsius mai mult decât în secolul trecut', notează cercetarea de specialitate.

Conform documentului, în 2025, mai multe oraşe din sud şi vest, precum Bucureşti, Alexandria sau Timişoara, au depăşit pragul de 40 grade Celsius, în timpul verii. De altfel, Capitala este, astăzi, una dintre cele mai calde capitale europene, cu o temperatură medie de 22,5 grade Celsius, în iulie, comparabilă cu Atena sau Roma.

În acest context, analiza specialiştilor arată că intensitatea insulei de căldură urbană variază între un grad şi două grade pe timpul nopţii, respectiv între 3-5 grade ziua, ajungând chiar la 7-8 grade în perioadele caniculare.

'Suprafeţele construite din beton şi asfalt absorb şi reţin căldura, în timp ce lipsa vegetaţiei reduce evapotranspiraţia şi umiditatea aerului. În plus, emisiile din trafic şi activitatea economică urbană amplifică încălzirea locală. Efectele sunt resimţite inegal: cartierele dense, cu puţine spaţii verzi şi clădiri înalte - adevărate 'canioane termice' - sunt cele mai expuse. Populaţia vulnerabilă - în special vârstnicii, persoanele cu venituri reduse sau cei care lucrează în aer liber - suportă cel mai greu consecinţele. În aceste zone, riscul de îmbolnăvire sau mortalitate asociat valurilor de căldură creşte semnificativ. Datele satelitare şi platformele digitale precum SynUHI permit astăzi monitorizarea intensivă a ICU şi evidenţiază extinderea ei anuală. Totuşi, politicile de adaptare rămân fragmentate: Soluţiile bazate pe natură - coridoare verzi, acoperişuri vegetale, spaţii umbrite şi suprafeţe permeabile - pot reduce temperatura locală cu până la 5°C şi aduce beneficii pentru sănătate şi calitatea vieţii. Implementarea lor, însă, depinde adesea de colaborările dintre grupurile civice şi autorităţile locale', susţin realizatorii raportului.

În ceea ce priveşte emisiile de gaze cu efect de seră, raportul evidenţiază faptul că, în ultimele decenii, România a reuşit o reducere spectaculoasă a acestora (de 75%) faţă de anul 1990, aproape dublu faţă de media europeană, însă acest rezultat se datorează în mare parte colapsului industrial al anilor '90, şi mai puţin unor politici climatice bine articulate.

'Astăzi, provocarea reală este să trecem de la aceste 'reduceri facile' la măsuri concrete în sectoarele cele mai dificile - transport, clădiri şi agricultură - acolo unde progresul este costisitor şi necesită schimbări structurale şi de comportament. În pofida performanţei istorice, economia românească rămâne una dintre cele mai poluante din UE: pentru fiecare euro produs, sunt generate aproape 500 grame de CO2, de peste două ori mai mult decât media europeană. Această disproporţie arată că 'miracolul' reducerilor nu se poate repeta, iar pentru viitor este nevoie de politici climatice solide care să stimuleze modernizarea economică, creşterea eficienţei energetice şi trecerea la tehnologii curate', se menţionează în raport.

Potrivit sursei citate, România are acces la resurse financiare semnificative pentru tranziţia verde. Astfel, doar în 2023, autorităţile au obţinut 476 milioane de euro din vânzarea certificatelor de carbon pe piaţa ETS, iar până în 2032 se pot accesa peste 31 miliarde de euro prin Fondul de Modernizare şi Fondul Social pentru Climă.

De asemenea, un atu pentru România îl reprezintă sectorul LULUCF, unde pădurile şi terenurile agricole compensează circa 49% din emisiile naţionale. Şi în acest caz, specialiştii subliniază că potenţialul de absorbţie trebuie consolidat prin politici ambiţioase de împădurire şi gestionare durabilă. 'În ansamblu, mesajul central este clar: tranziţia climatică nu este doar o obligaţie de conformare la regulile europene, ci o investiţie strategică în securitate energetică, competitivitate şi bunăstare pe termen lung', sunt de părere aceştia.

Raportul 'Starea Climei - România 2025' reprezintă un efort coordonat al unei echipe formată din 22 de specialişti, cu scopul de a aduce în prim-plan cele mai relevante şi actuale date despre schimbările climatice, evoluţia fenomenului şi proiecţiile de viitor.