Posibile sancțiuni pentru România din cauza managementului slab al deșeurilor din plastic

Această situație ar putea duce la deschiderea unei proceduri de infringement împotriva țării noastre, cu posibile sancțiuni financiare.

Despre implicațiile acestei situații a vorbit Raul Pop, președintele Asociației Ecoteca, invitat în cadrul emisiunii Viața la Țară, realizată de Violeta Anghel.

În timp ce Europa impune măsuri stricte pentru reducerea utilizării plasticului de unică folosință, România întârzie să aplice prevederile directivei, iar Comisia Europeană cere explicații.

“Nu cred că am greșit, ci mai degrabă ne-am prefăcut că facem ceva. Problema plasticului de unică folosință este cunoscută de ani de zile în Uniunea Europeană, dar la noi măsurile sunt insuficiente”, a explicat Raul Pop.

Deșeurile din plastic se degradează lent, iar microplasticele ajung în sol, apă și, implicit, în lanțul alimentar.

Din acest motiv, legislația europeană impune restricții clare asupra produselor de plastic care ajung cel mai des în natură: tacâmuri, pahare și farfurii din plastic, pungi și ambalaje de plastic nereciclabile, filtre de țigară și bețișoare de urechi din plastic și plase, unelte de pescuit din plastic.

În timp ce alte state europene au aplicat măsuri concrete pentru a elimina treptat aceste produse, România nu a implementat soluții eficiente.

“Singura schimbare vizibilă este implementarea sistemului de garanție-returnare pentru sticlele de plastic. În rest, plasticul de unică folosință continuă să fie folosit fără restricții reale”, a subliniat Raul Pop.

Deși legislația interzice comercializarea unor produse din plastic de unică folosință, în piețe și magazine acestea sunt în continuare disponibile.

“Dacă mergi într-o piață din România, vei primi o pungă de plastic gratuit, deși legal acest lucru nu ar trebui să se întâmple. Tacâmurile de plastic sunt în continuare vândute, deși sunt interzise de cinci ani”, a precizat Raul Pop.

Lipsa controalelor din partea Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului și a altor instituții abilitate permite comercianților să ignore legea.

“În loc să monitorizeze aplicarea legii, autoritățile au rămas pasive. Nu au fost făcute controale serioase pentru a opri vânzarea acestor produse, ceea ce arată o lipsă de voință politică și administrativă”, a adăugat președintele Ecoteca.

Implementat de mai bine de un an, sistemul de garanție-returnare (SGR) pentru sticle și doze de băuturi a avut un impact pozitiv, însă nu funcționează uniform în întreaga țară.

“În 2023, sistemul a reușit să recupereze 55% din sticlele și dozele puse pe piață, față de ținta de 65%. E un început promițător, dar trebuie îmbunătățit. Mai ales în mediul rural, lipsa punctelor de colectare creează probleme”, a declarat Raul Pop.

În plus, multe magazine mici refuză să accepte returul ambalajelor, deși sunt obligate prin lege.

“Unii comercianți nu vor să își blocheze banii returnând clienților garanția de 0,50 RON per sticlă. De asemenea, magazinele mici, în special cele din orașe, spun că nu au spațiu pentru a depozita ambalajele colectate”, a explicat expertul.

Dacă România nu va lua măsuri rapide pentru a transpune complet directiva europeană privind plasticul de unică folosință, Comisia Europeană poate declanșa procedura de infringement, ceea ce ar putea duce la amenzi semnificative.

Pentru a evita sancțiunile, specialiștii propun: aplicarea fermă a interdicției asupra produselor din plastic de unică folosință, creșterea numărului de centre de colectare pentru deșeuri din plastic, intensificarea controalelor în piețe și magazine pentru eliminarea plasticului interzis și extinderea și eficientizarea sistemului de garanție-returnare în zonele rurale.

“Dacă nu acționăm acum, vom plăti mai târziu nu doar prin sancțiuni europene, ci și prin problemele de mediu tot mai grave. România are nevoie de un sistem eficient de gestionare a deșeurilor și de o legislație aplicată corect”, a concluzionat Raul Pop.