Preşedintele Societăţii Naţionale Române pentru Ştiinţa Solului: Domeniul agriculturii este suprareglementat

'Eu consider că în acest moment agricultura în general şi domeniul în care lucrez - ştiinţa solului şi a mediului în domeniul agricol - sunt suprareglementate. Avem atât de multe reglementări care nu ţin cont de situaţia concretă de la noi din ţară. Nu ţin cont de faptul că avem o diversitate extraordinar de mare de soluri, nu ţin cont de faptul că avem condiţii climatice foarte diferite, că din fericire avem câmpie, deal, munte aproape în părţi egale, iar între acestea avem zone de microclimat extrem de importante, plus că avem o diversitate de plante extraordinar de mare. Din această cauză, fermierii, au o reticenţă atunci când discută de reglementările care ne vin de la comunitatea europeană. Nu pentru că nu sunt bune, ci pentru că uneori te încarcă cu atât de multe hârtii, încât îţi pierzi mai mult timp să răspunzi la hârtiile respective decât să-ţi faci activitatea în fermă. Eşti obligat să angajezi un contabil numai ca să raportezi pentru bancă şi pentru alte organisme datele despre fermă. Ori, discutăm de digitalizare', a afirmat, marţi, Mihail Dumitru, la un eveniment de specialitate.

Profesorul a admis că digitalizarea va duce la un progres tehnologic fantastic, însă a atras atenţia asupra faptului că acest proces nu este foarte dezvoltat nici la alţii, în timp ce noi 'o introducem pe scară largă'.

'Ce înseamnă asta? Înseamnă că nu am înţeles exact domeniul. Discutăm de faptul că foarte mulţi fermieri mari şi-au cumpărat drone ca să execute diverse activităţi în fermă, dar treaba nu este rezolvată nici în ţările cele mai civilizate. În aceste condiţii, oare nu este o risipă de energie, o risipă de fonduri să aplici în practică ceea ce nu este suficient de fundamentat, de experimentat, de aplicat în alte zone? Pentru că, de obicei, fermierii sunt mai conservatori. Fermierii aşteaptă să vadă rezultatele altora şi abia apoi verifică pe o porţiune din fermă înainte de a lua decizia să treacă la întreaga activitate. Deci, este foarte complicat din acest punct de vedere', a susţinut el.

Mihail Dumitru a transmis că fermierii ar trebui să facă studii agrochimice şi pedologice, pentru a-şi cunoaşte solul.

'Eu îmi doresc totdeauna, spre exemplu, ca toţi fermierii să execute studii agrochimice, ar trebui şi pedologice, că nu poţi să ai o gamă de maşini şi să nu ştii solul, principalul mijloc de producţie, principal factor de mediu, un factor pe care nu îl poţi înlocui cu nimic. Este cel care dictează cantitatea şi calitatea hranei noastre, este cel care dictează însăşi viaţa noastră. Sănătatea noastră este dependentă de sol, ori noi uităm aceste amănunte, pentru că el nu ţipă când îl calci. El suportă toate nepriceperile noastre, dar în timp se răzbună, pentru că nu este la infinit rezilient. Este între anumite limite rezilienţa, de aceea cercetarea solului, cercetarea agricolă în general este absolut necesară şi trebuie să pătrundă în cele mai adânci cunoaşteri ale mediului în general, ale solului, ale plantelor, ale relaţiilor cu sol, plantă, atmosferă', a explicat acesta.

În privinţa secetei şi a schimbării climei, Dumitru susţine că nu aceasta se schimbă, ci percepţia noastră, întrucât ceea ce noi 'ne aducem aminte de la vârsta de 10-15 ani încercăm să generalizăm pentru sute de ani'.

'Vorbim despre secetă. Dacă citiţi cărţile de specialitate, o să constataţi că e o tradiţie de sute de ani seceta în România. De obicei durează 1-2, rareori 3 ani, are intensităţi diferite, de obicei este pe provincii - se întâmplă mai rar să fie la nivel naţional - şi noi vorbim acum că se schimbă clima. La nivel global poate, dar la nivel local n-aş putea spune că se schimbă clima. Clima nu se schimbă, se schimbă percepţia noastră, se schimbă cunoştinţele noastre. Noi cunoaştem pe un termen foarte limitat ce s-a întâmplat. Ne aducem aminte de la vârsta de 10-15 ani şi încercăm să generalizăm pentru sute de ani. Clima se schimbă greu, se schimbă extrem de greu. Noi nu putem vorbi în România, din fericire, de deşertificare, nici chiar în zona nisipurilor. Cei care trăiesc în zona nisipurilor s-au adaptat cu situaţia că solul respectiv nu reţine multă apă şi trebuie să vină ploi dese, să-l ude mai des, că numai anumite plante găsesc condiţii bune de dezvoltare acolo, că trebuie fertilizat într-un fel anume, nu suportă doze mari, că nu are capacitate de schimb să reţină îngrăşămintele respective, se pot leviga mai uşor, adică sunt condiţii specifice pentru fiecare zonă', a arătat specialistul.

Totodată, preşedintele Societăţii Naţionale Române pentru Ştiinţa Solului a atras atenţia că 'a ne da cu părerea în domeniul agricol este foarte riscant'.

'Uitaţi-vă ce dezastru s-a întâmplat printr-o decizie administrativă incorectă, că s-a interzis să se folosească rachetele de combatere a grindinei! Şi am asistat în primăvara aceasta la distrugerea aproape completă a unei localităţi, la distrugerea a foarte multe ferme, ca şi când ar fi vrut să ne demonstreze fenomenul respectiv. Credeţi dumneavoastră că cei care au organizat acest sistem au dorit să facă vreun rău? Îl vedem în 60 de ţări, cel puţin dezvoltat pe aceleaşi principii. La ei merge, la noi nu. Noi ne dăm cu părerea şi, culmea, cu cât eşti mai vocal şi fără cunoştinţe, eşti mai mult ascultat. Nu-ţi trebuie argumente, ci doar să faci un zgomot de fond ca să deranjezi pe ceilalţi din activitate. Este trist că se întâmplă aşa! Mi-aş fi dorit, spre exemplu, ca despre sol să se vorbească mai mult. Mi-aţi fi dorit ca oamenii să înţeleagă că solul nu e inepuizabil, că solul este limitat ca întindere. Nu ne putem întinde în altă parte, că solul este cel care îţi dă un anumit specific naţional, îţi dă noţiunea de ţară. Există ţară fără sol? Există ţară fără teritoriu delimitat? Trebuie să ne gândim că această resursă formidabilă poate fi distrusă dacă nu o folosim sau poate fi vândută, cum se întâmplă la ora actuală. Şi să nu uitaţi un amănunt: dacă un inamic vine şi-ţi ocupă teritoriul, ai tot dreptul să lupţi împotriva lui şi să-l distrugi când îţi vine ocazia. Dacă îţi vinzi proprietatea, n-ai niciun drept vreodată să mai revendici dreptul de proprietate asupra bunului respectiv. Aşa se întâmplă cu solurile României la ora actuală', a subliniat el.

Profesorul a avertizat că, prin digitalizare, România va deveni tot mai dependentă de importuri, vom fi controlaţi 'perfect de cei care ne vând inputurile şi ni se va recomanda totdeauna că noi nu avem nevoie să dezvoltăm consultanţa şi cercetarea'.

'Din nefericire, nu învăţăm suficient din lecţiile străinilor care au cumpărat mari proprietăţi în ţară, nu vrem să le înţelegem tehnologiile, nu vrem să înţelegem că România, prin digitalizare, va deveni mai dependentă de importuri. De ce? Ce o să-mi arate digitalizarea? Că eu n-am o fabrică de tractoare şi că toate tractoarele le import? Asta se ştie. Că n-am nicio fabrică de combine şi import tot? Se ştie. Că mai am o singură fabrică de îngrăşăminte, minerale care de fapt doar ambalează îngrăşămintele din Ucraina? Asta se ştie. Că n-am nicio fabrică de pesticide? Şi asta se ştie. Că nu mai produc seminţe? Şi asta să ştie. Care factor îl mai controlez eu? Prin digitalizare vom fi controlaţi perfect de bănci, vom fi controlaţi perfect de cei care ne vând inputurile şi ni se va recomanda totdeauna că noi nu avem nevoie să dezvoltăm consultanţa şi cercetarea, e de preferat să luăm de la cei care ştiu mai multe. Cel care vrea să ştie, învaţă într-adevăr de la cel care ştie mai mult, dar trebuie să vină şi el cu propriile idei, să le prelucreze, să creeze un curent naţional, un curent care să ducă la dezvoltarea agriculturii, şi nu la o încremenire în trecut. Nu vreau să judec nici trecutul, nici prezentul, nici viitorul, dar un om, ca să aibă viitor, trebuie să trăiască azi, în prezent, şi să înţeleagă că prezentul, dacă nu e controlat, poate în viitor să şi-l controleze în condiţii mai bune', a adăugat Dumitru.

Mihail Dumitru a participat, marţi, la Forumul antreprenorilor din sectorul agricol şi industria alimentară, ediţia a V-a, eveniment organizat de Revista Club Antreprenor şi Ziarul Pozitiv. Profesorul Mihail Dumitru este deţinător a 16 brevete de invenţii, are 12 lucrări elaborate, 68 de cărţi, din care 13 au fost premiate, 370 de articole publicate, este membru al Asociaţiei Profesionale Naţionale şi Internaţionale, dar şi preşedinte al Societăţii Naţionale Române pentru Ştiinţa Solului. AGERPRES