România va răspunde în fața Comisiei Europene pentru neglijarea calității aerului
Autoritățile de la București vor fi nevoite să dea explicații în fața instanței supreme a Uniunii Europene pentru incapacitatea de a asigura o rețea funcțională de măsurare a gradului de poluare, măsura trimiterii în judecată fiind consecința directă a nerespectării sistematice a obligațiilor asumate prin directivele comunitare, potrivit unui comunicat oficial transmis, joi, de Comisia Europeană.
Articol de Antena Satelor, 11 Decembrie 2025, 12:58
În temeiul directivelor, statele membre trebuie să evalueze calitatea aerului înconjurător în conformitate cu cerinţe detaliate privind numărul, tipul şi amplasarea punctelor de prelevare, precum şi cu obiectivele de calitate a datelor.
Aceste obligaţii de monitorizare sunt esenţiale pentru a asigura măsurători adecvate ale principalilor poluanţi şi pentru a sprijini un management eficace al calităţii aerului.
Cu toate acestea, România nu s-a asigurat că reţeaua sa naţională de monitorizare a calităţii aerului îndeplineşte aceste cerinţe legale.
Comisia a trimis României o scrisoare de punere în întârziere în iunie 2017 şi o scrisoare suplimentară de punere în întârziere în iulie 2019. Comisia a emis un aviz motivat adresat României în iunie 2023, dar modificările necesare nu au fost încă finalizate.
În urma evaluării celor mai recente date privind calitatea aerului din România, Comisia a concluzionat că, în pofida măsurilor luate de autorităţile române - inclusiv a eforturilor de modernizare a Reţelei Naţionale de Monitorizare a Calităţii Aerului - există în continuare lacune semnificative în materie de conformitate.
Printre acestea se numără deficienţe în ceea ce priveşte numărul adecvat de puncte de prelevare şi neîndeplinirea obiectivelor privind calitatea datelor.
Deficienţele se referă la principalii poluanţi, cum ar fi particulele în suspensie (PM10 şi PM2,5), dioxidul de sulf (SO2), oxizii de azot (NOx), metalele grele şi benzoapirenul.
Prin urmare, reţeaua de monitorizare a României nu furnizează informaţii complete şi fiabile privind calitatea aerului, astfel cum se prevede în legislaţia UE.
În acest context, Comisia a considerat că eforturile depuse de autorităţile române au fost până în prezent insuficiente şi, în consecinţă, trimite România în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.
